„O metoda periculoasa”, de David Cronenberg

Vezi mai multe personaje istorice: Jung, Freud, Sabine Spielrein, una dintre primele femei psihanalist. Jung vorbeste cu pacientii, pe Freud il vezi scriind. Vizionind educativ-digestiv, afli ca Freud explica nevrozele prin frustrare sexuala, in vreme ce Jung gaseste acest cerc de definitii prea ingust. "Adevarata sexualitate cere distrugerea ego-ului". Freud nu e Freud, e Viggo Mortensen, si se uita sceptic la "Jung", in timp ce il aude pronuntind inceputul nesupunerii fata de sine, maestru: "ceva mai putin agresiv decit cuvintul libido nu ar intimpina atita rezistenta emotionala din partea pacientilor."

Se face ca tinarul mostenitor al psihanalizei primeste drept pacienta o ruso-evreica sado-masochista: Sabine Spielrein. Dupa putina psiho-analiza (formula preferata de Freud de dragul logicii si al frumusetii), pacienta Sabine isi revine si devine constienta: in urma batailor repetate aplicate de tatal ei in copilarie, fetita si apoi femeia dezvoltase dorinta de a fi lovita, chinuita, pedepsita in cadrul comportamentului sexual. Jung se intreaba daca masochismul ei are vreo legatura cu trasaturile de personalitate: Sabine e destul de dezorganizata, generoasa emotional si exceptional de idealista. Dupa insanatosire, urmeaza medicina si isi descopera propriul interes pentru meseria de psihanalist.

Tensiunea sexuala dintre Sabine si Jung genereaza intre barbate discutii despre reprimarea sau implinirea sistematica a dorintei sexuale. Cercetatorii cautau reguli. Venind dintr-un secol al reprimarii, extremisti precum personajul istoric doctor Otto Gross alesesera calea eliberarii absolute. Otto Gross si Jung, in film:

Jung: Deci nu crezi in monogamie?

Otto: Nevrotic cum sint, nu-mi pot imagina ceva mai stresant. (In film, Otto Gross invatase ca nu trebuie sa-si reprime, niciodata, nimic. In istorie, isi va fi abandonat profesia de dragul anarhiei, va fi devenit membru al unei comune libertariene de la inceputul secolului XX).

Otto: Si nu te-ai culcat cu nici o pacienta de-a ta pina acum?

Jung: Bineinteles ca nu. In primul rind trebuie sa navighez printre tentatiile transferului si contra-transferului, care sint etapele esentiale ale intregului proces. (pauza) Crezi ca Freud are dreptate? Crezi ca toate nevrozele au o origine sexuala explicita?

Otto: Cred ca Freud e obsedat de sex pentru ca nu face sex.

Asa ca Jung decide sa nu-si mai reprime atractia fata de nevrozata si frumoasa Sabine Spielrein: pasiune si conflict. Anii trec intre secvente. Jung, Sabine si Freud fiind urmariti intr-o devenire raportata la relatia dintre ei, Jung se deschide din ce in ce mai mult spre zone necunoscute ale mintii, altele decit sexualitatea.

Telepatia, fenomenul de exteriorizare catalitica (un soi de intuitie a incidentalului) si alte puncte albe, accesibile doar prin intuitie, ramin pentru Freud inglodate in misticism nestiintific. Despre Freud, Jung spune ca "nu mai e aici cu adevarat. E o fantoma care inca n-a aflat cum sa moara corect." Pentru Jung exista atit de multe mistere, incit privirea inauntru vede doar departari atragatoare.

Sa presupunem ca pe nici unul nu i-ar fi chemat asa. Ca pe "Freud", din A dangerous method, de David Cronenberg l-ar fi chemat Franz Spinner, "Jung" ar fi fost Johann Weißmüller, iar "Sabine Spielrein"

Ivana Markovska. Insarcinata la sfirsitul filmului, ea isi doreste o fata, si nu un baiat, cum isi doreau femeile atunci. Sabine Spielrein va fi devenit una dintre primele femei psihanalist.