Orizontul fara limite al mistificarii

Examenul de bacalaureat a fost continuu modificat in ultimii 20 de ani (ultima data pentru anul scolar 2009-2010!) atit ca structura, cit si ca pondere pentru admiterea in invatamintul superior. In schimb, structura claselor de liceu nu a suferit modificari majore in timp. Sa observam ca aceste modificari nu au fost nici line, nici logice, ducind mai degraba la efecte perverse. In primii ani de dupa 1990 a fost eliminata treapta a doua, iar prin 2004-2005 s-a incercat reintroducerea ei, fara succes insa. Un moment semnificativ a fost marcat de prima "revolutie" a liceenilor impotriva schimbarilor operate in sustinerea bacalaureatului. Spunem revolutie pentru ca declansarea si desfasurarea au imitat modelul decembrie 1989. In buna traditie a improvizatiei si cirpelii, in 1997 se trezise si guvernul, cu citeva luni inainte de bacalaureat, sa schimbe metodologia de examen, probele orale urmind sa fie sustinute intr-o singura zi, nu pe parcursul mai multor zile cum se intimpla pina atunci. Aceasta a fost scinteia care a dus la mini-revolutia elevilor de liceu impotriva proiectului de modificare a bacalaureatului. Au urmat marsuri si proteste cu mii de participanti prin centrul capitalei, la sediul ministerului si la Pro TV ("Pro TV, Pro TV/ Te rugam ajuta-ne!" strigau din rasputeri "revolutionarii"). Pe parcurs, elevii si-au imbogatit repertoriul, scandind mobilizatoarele lozinci: "Ba Petrescu nu fi prost/ Lasa bac-ul cum a fost!"; "Petrescu si cu ai lui/Au dat bac-ul dracului!"; ,, "Cine-a tras in noi/ Cu obiecte noi!" si "Nu vrem bac la 7 obiecte!". Astfel a izbucnit in toamna lui 1997 revolta liceenilor impotriva sustinerii bacalaureatului la sapte obiecte, miscarea extinzindu-se in marile orase, iar in final ducind la demisia ministrului educatiei, Virgil Petrescu.

In 1999, inevitabilul s-a produs, decizindu-se ca examenul de bacalaureat sa se dea, totusi, la sase discipline, fata de cele patru de pina atunci. Dupa Reforma Marga, la inceputul anilor 2000, bacalaureatul a capatat o importanta uriasa, notele pe discipline si media finala fiind extrem de importante pentru admiterea la facultate. Institutiile de invatamint superior aveau la dispozitie trei variante de admitere: doar pe baza mediei de la bacalaureat; in combinatie cu notele la bac obtinute la diferite discipline; in combinatie cu mediile finale din timpul anilor de liceu. A fost apoi introdusa Educatia fizica drept proba la alegere, urmindu-se modelul finlandez. In acest caz inechitatea este evidenta, fiind amestecata o proba practica printre cele teoretice la alegere, notele avind insa valoare egala, desi probele se aflau in categorii diferite. In 2003, subiectele de la Bac au fost fabricate sub forma de grila, cu rezultatul dat pe loc, in genul lozurilor instant razuibile, iar la probele orale absolventii de liceu nu primeau note, ci erau notati cu "admis" sau "respins". In anul urmator s-a revenit la notarea probelor orale si s-a renuntat la grile. In 2007, dupa scandalurile subiectelor de bac care erau prea slab pazite, s-a luat decizia – sub influenta campaniei de presa – de a le posta pe Internet, pentru a se evita fraudarea lor. Masura aspru criticata ulterior. "Noi involuam, practic! In loc sa devenim o societate a cunoasterii, devenim o societate a cunostintelor. Practic, absolventii cu cea mai buna memorie au luat si notele cele mai mari", aprecia, cu indreptatire, presedintele Centrului Educatia 2000^, Alexandru Crisan, referindu-se la "oferta" de memorare a rezolvarilor, pusa in opera dupa 2007. Din pacate, bacalaureatul nu reprezinta un joc cu suma nula, ci unul in care toata lumea pierde. Toate aceste schimbari au avut efecte negative in sistemul de invatamint: elevul ajunge sa vineaze note, unii profesorii – meditatii, iar unii parinti scot tot mai multi bani din buzunar.

Pe de alta parte, dupa cum arata subiectele de bacalaureat din ultimii ani, ajungem sa dezvoltam mai degraba competente in memorare mecanica si copiat. Cind nu sint aiuristice, subiectele vizeaza doar aspecte punctuale sau specioase, evitind sa testeze flexibilitatea gindirii, creativitatea, imaginatia candidatului. Se lucreaza cu prefabricate si clisee, cu rezolvari si solutii tip, cu teste de "reading", de intelegere elementara a unui text la istorie, cu interpretari si comentarii tipizate la literatura. In cazul matematicii ar trebuie sa dovedesti ca esti in stare sa rezolvi o problema, nu ca ai mai rezolvat-o inainte. De mai multi ani bacalaureatul a fost astfel modificat, incit a ajuns sa nu mai verifice competentele elevilor, ci doar capacitatea de memorare. Daca vrem neaparat sa vedem ce s-a inteles dintr-un text, trebuie sa-i punem pe elevi in situatia reala de a intelege un text la prima vedere. Pina de curind, elevii au fost obligati sa invete pe de rost regulamentara suta de subiecte sau de comentarii. Vrem ca invatamintul sa duduie de eficienta, dar ii obisnuim pe elevi sa toceasca comentarii, uitam de competente si nu solicitam in nici un fel rezolvarea creativa a subiectelor. Este evident si din satelit ca un sistem de tipul acesta favorizeaza stihinic memorarea papagaliceasca si meditatiile. Cind lucram cu prefabricate, cu subiecte-stereotip, cu tot soiul de materiale tipizate, acumulate de elevi uneori pina la saturatie, nu facem decit sa favorizam o gindire tehnologica, de utilizator, in timp ce blocam cu aceste rudimentare probe de evaluare tot ce are legatura cu gindirea creatoare. Achizitiile de prefabricate de proasta calitate din creierul elevilor nostri se transforma, treptat, intr-un depozit inutil si supraaglomerat. La aceasta standardizare mentala s-a ajuns prin modificarea permanenta a evaluarii la bac, in dorinta cresterii artificiale a promovabilitatii, fara a se realiza ca astfel aducem gindirea noilor generatii intr-o veritabila carcera a stereotipurilor si a proastelor deprinderi de invatare. Iar bomboana de pe coliva pseudo-evaluarii este reprezentata de subiectele afisate electronic pe Internet, ceea ce spulbera activitatea didactica din ultimii ani de liceu, favorizind din plin memorarea mecanica si  fraudarea probelor scrise. Sintem, se putea altfel?, singura tara din lume unde se practica postarea subiectelor pe Internet, exceptionalismul mioritic spunindu-si din nou cuvintul. Este adevarat ca vom asigura, in acest fel, o crestere fara precedent a gradului de satisfactie si multumire a celor care mizeaza la bac pe memorare si copiere, dar fundamentalistii de la ARACIP nu trebuie sa sara in sus de fericire ca stam bine la noul indicator al calitatii.