Pamintul este plat

miercuri, 11 aprilie 2007, 20:05
3 MIN
 Pamintul este plat

Thomas Friedman este unul dintre cei mai cunoscuti editorialisti

contemporani. Articolele sale apar in New York Times si

International Herald Tribune, dar sint preluate in publicatii din mai

multe tari, inclusiv la noi, de catre revista Bussines Magazin. Este

laureat al premiului Pulitzer pentru anii 1983, 1988 si 2002. A scris

citeva carti care au ajuns rapid adevarate bestseller-uri: From

Beirut to Jerusalem, Farrar, Straus and Giroux, New York, 1989,

The lexus and the Olive Tree: Understanding, globalisation,

aceeasi editura, 1999, Longitudes and Attitudes: Exploring the

World After September 11, aceeasi editura, 2002 si, in fine, The

World is Flat,. A Brief History of the Twenty-first Century, aceeasi

editura, 2006, tradusa la noi in 2007, la editura Polirom, cu o

prefata de Daniel Daianu, traducerea fiind asigurata de Dan

Nicolae Popescu, Dorin Nistor, Mirela Mircea si Raluca Marincean.
Aceasta ultima lucrare intentioneaza, dupa cum ne instiinteaza

autorul, sa dezvolte argumentatia despre globalizare din The

Lexus and the Olive Tree, "in ton cu evolutia lumii". Asa cum arata

un alt mare specialist in domeniu, Joseph Stieglitz, "Friedman

inlatura in mod stralucit valul de mister ce invaluie captivanta si,

adeseori, tulburatoarea scena globala, desfasurind-o sub ochii

nostri – o lume plata pe care o simtim, insa pe care abia daca o

intelegem". Avem de-a face, deci, cu o carte incitanta despre

globalizare, scrisa accesibil, aplicat as spune, o carte ce ne ofera o

noua perspectiva asupra fenomenului complex al globalizarii, o

disectie lucida asupra proceselor ce ne marcheaza existenta la

acest inceput de secol, caracterizat prin "aplatizarea pamintului" si

a tendintelor ce se manifesta in continuare.
In conceptia lui Friedman, "aplatizarea" pamintului ar fi o noua

etapa a globalizarii, intens tehnologizata sau digitalizata si

caracterizata de stergerea frontierelor comerciale si politice, de

interconectarea resurselor, informatiilor si a cunostintelor de pe

intreg mapamondul, ceea ce duce la o nivelare fara precedent a

"terenului de joc". Lucrarea analizeaza tocmai acest proces de

aplatizare, miscarile derutante ale placilor tectonice ale economiei

si societatii globale, ca si emergenta unor noi puteri cu caracter

global, cum sint China, India, Brazilia s.a.
India este un foarte bun exemplu pentru ceea ce se intimpla, tara

cunoscind o dezvoltare uimitoare in ultimul deceniu, in special in

domeniul IT, otel, medicamente si industrie alimentara. Ea nu mai e

tara imblinzitorilor de serpi, ci a devenit tara imblinzitorilor de

computere. De asemenea, economisti celebri contemporani, ca

Amartya Sen sau Jagdish Bagwati, sint de origine indiana. In 2006,

pentru prima data achizitiile multinationalelor indiene in strainatate

au depasit valoric achizitiile firmelor straine in India, care se alatura

acum Chinei, Coreei de Sud, Taiwanului si celorlalti "tigri asiatici"

dezlantuiti pe calea dezvoltarii. Asia devine centrul lumii, iar China,

potrivit foarte multor analisti, va deveni in doua-trei decenii puterea

economica numarul unu in lume, "atelierul lumii" secolului al

XXI-lea.
India este a doua tara din lume ca numar de musulmani (circa 150

milioane), dupa Indonezia. Cu toate acestea, nici un musulman

indian nu lupta in Irak si nu este prizonier american. Ei nu participa

la jihad, si asta – considera autorul – datorita contextului in care au

crescut in India in ultimii 50 de ani, laic, tolerant, democratic, cu

economie de piata libera ce le permite accesul la avutie, la clasa

de mijloc, ceea ce-i face – cu exceptiile de rigoare, desigur – mai

putin miniosi. Acest exemplu, la care poate fi adaugat cel al

Turciei, ne sugereaza faptul ca, intr-un cadru democratic, pluralist,

islamul poate fi si pasnic. Parintele programului indian de inarmare

nucleara este un musulman, cel mai bogat om din India este un

musulman, numerosi guvernatori de provincii sint musulmani,

inclusiv femei, iar o femeie musulmana face parte din Curtea

Suprema de Justitie, in timp ce in Arabia Saudita ea nu ar avea

voie nici sa conduca o masina.

Comentarii