Thomas Friedman este unul dintre cei mai cunoscuti editorialisti
contemporani. Articolele sale apar in New York Times si
International Herald Tribune, dar sint preluate in publicatii din mai
multe tari, inclusiv la noi, de catre revista Bussines Magazin. Este
laureat al premiului Pulitzer pentru anii 1983, 1988 si 2002. A scris
citeva carti care au ajuns rapid adevarate bestseller-uri: From
Beirut to Jerusalem, Farrar, Straus and Giroux, New York, 1989,
The lexus and the Olive Tree: Understanding, globalisation,
aceeasi editura, 1999, Longitudes and Attitudes: Exploring the
World After September 11, aceeasi editura, 2002 si, in fine, The
World is Flat,. A Brief History of the Twenty-first Century, aceeasi
editura, 2006, tradusa la noi in 2007, la editura Polirom, cu o
prefata de Daniel Daianu, traducerea fiind asigurata de Dan
Nicolae Popescu, Dorin Nistor, Mirela Mircea si Raluca Marincean.
Aceasta ultima lucrare intentioneaza, dupa cum ne instiinteaza
autorul, sa dezvolte argumentatia despre globalizare din The
Lexus and the Olive Tree, "in ton cu evolutia lumii". Asa cum arata
un alt mare specialist in domeniu, Joseph Stieglitz, "Friedman
inlatura in mod stralucit valul de mister ce invaluie captivanta si,
adeseori, tulburatoarea scena globala, desfasurind-o sub ochii
nostri – o lume plata pe care o simtim, insa pe care abia daca o
intelegem". Avem de-a face, deci, cu o carte incitanta despre
globalizare, scrisa accesibil, aplicat as spune, o carte ce ne ofera o
noua perspectiva asupra fenomenului complex al globalizarii, o
disectie lucida asupra proceselor ce ne marcheaza existenta la
acest inceput de secol, caracterizat prin "aplatizarea pamintului" si
a tendintelor ce se manifesta in continuare.
In conceptia lui Friedman, "aplatizarea" pamintului ar fi o noua
etapa a globalizarii, intens tehnologizata sau digitalizata si
caracterizata de stergerea frontierelor comerciale si politice, de
interconectarea resurselor, informatiilor si a cunostintelor de pe
intreg mapamondul, ceea ce duce la o nivelare fara precedent a
"terenului de joc". Lucrarea analizeaza tocmai acest proces de
aplatizare, miscarile derutante ale placilor tectonice ale economiei
si societatii globale, ca si emergenta unor noi puteri cu caracter
global, cum sint China, India, Brazilia s.a.
India este un foarte bun exemplu pentru ceea ce se intimpla, tara
cunoscind o dezvoltare uimitoare in ultimul deceniu, in special in
domeniul IT, otel, medicamente si industrie alimentara. Ea nu mai e
tara imblinzitorilor de serpi, ci a devenit tara imblinzitorilor de
computere. De asemenea, economisti celebri contemporani, ca
Amartya Sen sau Jagdish Bagwati, sint de origine indiana. In 2006,
pentru prima data achizitiile multinationalelor indiene in strainatate
au depasit valoric achizitiile firmelor straine in India, care se alatura
acum Chinei, Coreei de Sud, Taiwanului si celorlalti "tigri asiatici"
dezlantuiti pe calea dezvoltarii. Asia devine centrul lumii, iar China,
potrivit foarte multor analisti, va deveni in doua-trei decenii puterea
economica numarul unu in lume, "atelierul lumii" secolului al
XXI-lea.
India este a doua tara din lume ca numar de musulmani (circa 150
milioane), dupa Indonezia. Cu toate acestea, nici un musulman
indian nu lupta in Irak si nu este prizonier american. Ei nu participa
la jihad, si asta – considera autorul – datorita contextului in care au
crescut in India in ultimii 50 de ani, laic, tolerant, democratic, cu
economie de piata libera ce le permite accesul la avutie, la clasa
de mijloc, ceea ce-i face – cu exceptiile de rigoare, desigur – mai
putin miniosi. Acest exemplu, la care poate fi adaugat cel al
Turciei, ne sugereaza faptul ca, intr-un cadru democratic, pluralist,
islamul poate fi si pasnic. Parintele programului indian de inarmare
nucleara este un musulman, cel mai bogat om din India este un
musulman, numerosi guvernatori de provincii sint musulmani,
inclusiv femei, iar o femeie musulmana face parte din Curtea
Suprema de Justitie, in timp ce in Arabia Saudita ea nu ar avea
voie nici sa conduca o masina.