Peste trei ani… bum!

Domnul Drux Jean era un medic respectat de toti cunoscutii sai si am convingerea ca el chiar merita respectul tuturor. Faceam parte din cercul sau de prieteni si totusi nu-mi explicam calmul sau extraordinar. Nu stiam tot ce stiau ceilalti si aveam unele semne de intrebare referitoare la persoana sa. Asta ma facea sa fiu putin rezervat in prezenta sa si el a observat aproape imediat.

– Constantin, imi poti face onoarea sa vizitezi locul meu de munca?

– Ce sa vad la o casa de nebuni?

– Poate ca vei remarca si niste chestii care nu banuiesti ca exista.

– Doar daca insisti.

– Bine, insist.

La ora fixata doctorul vine sa ma ia de la amicul meu, unde aveam locuinta temporara.

– Sa fii atent la toate amanuntele, ma sfatuieste acesta.

Masina se strecoara cu usurinta prin Lyon, paraseste orasul si urca spre directia Mont Blanc, semetul varf care domina imprejurimile.

Doctorul tace si eu ma bucur sa fac la fel. Din cand in cand imi explica cate ceva care eventual m-ar putea interesa.

– De aici provine apa pentru cel de-al doilea sistem de aprovizionare pentru Lyon.

– Adica are doua sisteme independente?

– Da. Este singurul oras din lume cu doua sisteme independente.

Masina alege drumuri din ce in ce mai inguste si apoi apuca pe o alee scufundata intr-o padure. La capat se vedea o cladire impozanta, probabil zidita cu secole in urma.

Dupa poarta deschisa la vederea masinii, parcurgem un imens parc cu alei, cu banci si fel de fel de nastrusnicii care dadeau impresia unui aer plin de liniste si pace.

Coboram din masina si un barbat impozant se grabeste sa intre in discutie:

– Cu ce ocazie, doctore?

– Vizitez un prieten.

– Dar ti-am interzis sa intri in cladire.

– Imi cer permisiunea, cu tot respectul.

– Si dumnealui cine este?

– Un prieten din Romania.

– S-au dat cu nemtii.

– El nu era nascut pe atunci.

– Ma rog, sa intre si el.

Intram in cladire si-l intreb curios:

– Cine-i domnul?

– Un pacient vechi.

– Cum, este nebun?

– Cam da.

Vizitam cateva rezerve, alese de medic. Una dintre ele m-a coplesit.

– Buna ziua, domnule profesor, spune medicul.

– Salut, colega, raspunde acesta neglijent.

– A iesit pana la urma?

– Nu, ma impiedic de o integrala diavoleasca.

– Pai, am aici un ilustru profesor de matematica.

Profesorul se lumineaza la fata.

– Nu glumiti, nu?

– Deloc. Spuneti-i dificultatea intampinata.

Distinsul savant imi arata zeci de hartii cu calcule matematice necesare in teoria sa despre fizica pamantului. Simt ca intru in panica, asta numai nebun nu este.

– Si unde v-ati impotmolit?

– Nu serviti intai o cafeluta?

– Ba da.

Savantul mi-o prepara avand grija s-o scoata dupa preferintele mele. Observ ca medicului nu-i ofera nimic si intervin:

– Pentru domnul doctor?

– El nu-i din lumea noastra, a mintilor dotate in matematica.

Sorb cafeaua si incerc sa rezolv problema. Il intreb mai multe ca sa trag de timp:

– Ati incercat sa gasiti o primitiva?

– Da, nu merge.

– O integrare numerica ati incercat?

– Cu o divizare grosolana.

Incep sa lucrez pe bune cu nebunul. Habar nu aveam ca, fara sa-si piarda rabdarea, doctorul mustaceste.

– Eu va las putin singuri, ma intorc peste o ora.

– M-as bucura sa nu te intorci deloc, intervine savantul.

Parea ca se tachineaza unul pe altul si am ras cu pofta.

Cu profesorul am devenit prieten la catarama si mi-a povestit din viata lui fel de fel de amintiri interesante. I-am povestit si eu. Am rezolvat si problema de matematica, parea foarte fericit.

– Intuitia mea este corecta, deci. Peste trei ani va avea loc marele „bum".

– Cum „bum"?

– Explozie, mii de asteroizi si gata cu pamantul.

Chiar atunci intra doctorul si pare incantat de descoperire.

– Deci ati avut dreptate, profesore.

– Nu v-am spus?

Ne luam ramas bun si eu regret ca parasesc un om formidabil.

– De ce este aici?

– A omorat trei oameni.

– De ce?

– A vrut sa vada daca fac „bum" dupa ce beau nitroglicerina in amestec cu nu stiu ce dracovenie.

– Si acum?

– N-a fost niciodata agresiv. Poate un pic.

– Si m-ai lasat…?

– Ei, tu peste trei ani, cu toti ceilalti si cu mine vom face „bum", rade doctorul.