Politicienii, Raduleasca si poporul

"Rasfoind" presa online, mi-a sarit in ochi un articolas din Romania libera de miercuri: "Mihaela Radulescu a facut electoratul «imbecil»si «cretin»". Aflam ca moderatoarea tv de la Antena voiculesciana urmeaza sa primeasca "o scrisoare de atentionare de la CNA din cauza afirmatiilor pe care le-a facut in cadrul emisiunii sale, «Duminica in familie», din 16 noiembrie". Ca sa vezi! Dar ce-o fi spus diva-manechin anti-tutun? Iaca, si-a exprimat si ea o opinie vizavi de soarta grea a politicienilor in campanie electorala: "Nu as vrea sa fiu om politic in perioada asta. Nu as vrea sa zimbesc tuturor imbecililor, tuturor cretinilor, tuturor idiotilor care imi pun cele mai naspa intrebari". (Romania libera, respectiv ziare.com).

Ca un facut, in editia de joi a Ziarului de Iasi, Mihai Chiper a scris un editorial incitant, intrebindu-se si intrebindu-ne: "Sintem un popor prost?". Nu stiu daca o fi citit stirea cu Raduleasca. In orice caz, intrebarea sa porneste de la faptul ca romanii pe de-o parte se declara majoritar imotriva coruptiei, pe de alta parte, asa cum arata sondajele, multi dintre politicienii suspecti tare de coruptie (cu anchete in derulare etc.) au sanse majore sa reintre in Parlament!

Bun. Ma rog, nu e deloc bine, dar asta e – daca alde Nastase, Micky Spaga&Co. obtin girul electoratului din colegiile unde candideaza, ce naiba sa mai zici?… Ce sa mai spui cind mergi inapoi la comentariul semnat joia trecuta de Alina Mungiu-Pippidi ("A fi sau a nu fi Aurelian Pavelescu", Romania libera, 20.11.08) ca sa recitesti ca exista 146 de politicieni-candidati "care au intreprins actiuni pe fata impotriva statului de drept in acest Parlament, din care 79 de la PSD-PC, 32 de la PNL, 11 de la PD-L, 11 de la UDMR si 13 de la PRM"? 146 de politicieni care "au fost activi ca legile sa-i ajute pe infractori sa nu se teama de pedeapsa si pe magistrati sa nu aiba instrumente sa-i aduca in justitie" si care vor inapoi in Parlament!

Dar problemele nu se opresc nici pe departe aici. Ele sint inerente chiar si modului in care au loc alegerile, respectiv felului in care se va umple Parlamentul din nou cu – in buna parte – aceiasi parlamentabili. Iar faptul ca nelamuririle cu aceasta strutocamila de uninominal proportional persista si-n ajun de scrutin o arata si unul din comentariile postate la editorialul pomenit:

"Intrebare

27/11, 08:16, postat de Jan

Stie cineva sa-mi spuna pana unde merge chestia cu redistribuirea si mai exact daca unul ca Fenechiu sau Dobre nu castiga in colegiul lor ei pot fi totusi in parlament prin redistribuire? Ca daca este asa nu merita sa mai iesim din casa la votare…".

Iata ce i-a raspuns cit se poate de limpede alt comentator:

"RE: Intrebare

27/11, 09:26, postat de florin

Dintr-un colegiu nu poate ajunge in Parlament decit o singura persoana. Asta inseamna ca un candidat iesit pe locul 2 in colegiul sau poate ajunge in Parlament DACA SI NUMAI DACA cel de pe locul 1 face parte dintr-un partid care la nivel national nu realizeaza pragul electoral (cum sint, de ex, PRM sau PNG).

Pe caz concret insa, nu trebuie sa va faceti griji pentru Fenechiu, pentru ca el si-a "aranjat" un colegiu caldut, in care toti contracandidatii sunt niste no-name:( Probabil asa au negociat partidele intre ele (uitati-va si la colegiile lui Vosganian, Geoana, Nastase, Tariceanu, etc) Vezi aici: http://thinkopolis.eu/localitate/Iasi/Holboca".

Acum, ma intreb si eu: oare Jan va (mai) merge la vot? Nu stiu. Ii inteleg eventuala scirba fata de aceasta strimbatura de uninominal, astfel ticluita incit sa reduca mult de tot riscul patatilor de-a ramine pe dinafara (unde mai punem si felul partizan in care au fost trasate colegiile de catre PNL-PSD-PC), dar l-as sfatui sa-si calce pe scirba si sa mearga la vot. Ce? Eu am in colegiul meu pe cineva mai de Doamne ajuta caruia sa-i dau votul? Singurul candidat pe care-l stiu personal si caruia i-as fi dat votul linistit, daca ar fi candidat in colegiul unde votez, candideaza pentru Partidul Verde Ecologist undeva la tara! Cum ar veni, nu ne putem alege tara in care ne nastem – si nici colegiul in care alegem, deci nici candidatii pe care i-am vrea in colegiul nostru… Ca atare, ma voi duce din nou la vot si o sa aleg nu omul, ci partidul. Raul mai mic, adica.

Dar ca sa nu termin articolul in atmosfera asta cam deziluzionanta, iata si un banc daca nu (ultra?)recent, cel putin ultra-actual, pe care l-am auzit zilele astea de la sus-pomenitul candidat si pe care l-am mai "impodobit" oarescum (ca tot vine Craciunul): Moare un politician si ajunge in Iad (exceptiile confirma regula – politicienii care ajung in Rai, adica). In prima zi (hm, daca Iadul ar exista, eu unul mi l-as imagina mai degraba fara zile, adica fara zi si noapte, ci doar cu nopti far’ de sfirsit…), in prima zi, deci, politicianul tare se mai mira: conditiile-s aproape mai ceva ca-n rai! Se freaca el ce se freaca la ochi, dar spre seara ajunge irefutabil la concluzia la are ajunge orice politician ajuns la putere: ca merita, ca are valoare, ca, vorba aia, l-a prins pe Dracu’ de picior sau, daca vreti, i-a pus Dumnezeu mina pe cap etc. etc., iar inainte de culcare nu-si mai freaca ochii, ci miinile, cu parerea de rau ca n-are mobilul la el ca sa trimita cite un SMS la toti colegii de partid care varsasera lacrimi amare la inmormintarea sa (fusese o persoana importanta pentru ei, garantul multor tunuri si a mii de smenuri pe bani publici…), nu de alta, dar sa-i linisteasca, sa le transmita ca Iadul nu-i ca Iadul, dimpotriva…

Dar cind se trezeste a doua zi, cazanele nu mai erau de tuica, butoaiele – pline de traditionala smoala, munci si iar munci, caldura infernala, lopeti in cap, amenzi peste amenzi si pedepse pentru te miri ce, iar ora de culcare – scoasa din program! Ce mai, Iadul pe pamint, ma rog: sub! A treia zi, politicianul se duce la Sf. Petru (parca) si-l intreaba contrariat ce se-ntimpla, cum se poate ca in prima zi totul sa fie fain de fain, iar a doua, fara trecere, naspa de naspa?!

– Dragul meu, alaltaieri a fost ultima zi de campanie electorala!