Resurse electronice romanesti

miercuri, 08 decembrie 2010, 16:40
3 MIN
 Resurse electronice romanesti

Pentru lucratorii cu internetul a devenit o banalitate sa aiba la indemina un dictionar on-line de incredere. Pentru limba franceza exista minunatul "Trésor de la Langue Française Informatisé" (TLFI), pentru limba germana cea mai comoda resursa lingvistica imi pare a fi dictionarul bilingv Beolingus, dezvoltat si administrat de profesionistii de la Universitatea Tehnica din Chemnitz, iar pentru limba engleza, din sumedenia de dictionare, apelez cel mai frecvent la dictionary.com, desi exista altele mai bune, dar mai putin comode pentru nevoile imediate ale utilizatorului.

Pentru limba italiana, pagina de internet etimo.it este poarta de intrare catre cunoscutul dictionar etimologic al lui Pietro Ottorino Pianigiani, iar pentru limba spaniola, utilizatorii au la dispozitie grandiosul "Diccionario de la lengua española de la Real Academia Española" (DRAE).

Se observa, cred eu, din exemplele date, ca publicarea si intretinerea in mediul electronic a unor resurse lingvistice de incredere presupun eforturile colective ale specialistilor din mai multe domenii si, ceea ce mi se pare inca mai important, vointa institutiilor care controleaza aspectul financiar al dezvoltarii unor asemenea platforme de a pune la dispozitie tot ceea ce este nevoie pentru a asigura succesul de piata si de intrebuintare al acestor proiecte.

Dupa ce am aruncat priviri furise si invidioase prin Europa, sa ne intoarcem acasa si sa aratam ca avem si noi cite ceva, desi nu de aceeasi anvergura cu ceea ce se observa pe la casele culturale ale granzilor.

Cea mai populara resursa lingvistica romaneasca se gaseste pe pagina de internet dexonline.ro. Proiectul celui mai folosit dictionar electronic romanesc este interesant pentru ca el arata cum se petrec lucrurile prin aceasta parte de lume. In primul rind, pornirea de a transpune in format electronic "Dictionarul explicativ al limbii romane" si inca alte 20 de lucrari lexicografice romanesti apartine unor entuziasti. Nevoia imperioasa de a avea un instrument de lucru fiabil in limite rezonabile nu a mai asteptat clipa glorioasa in care filologii din Academia Romana ar fi luat decizia de a dezvolta sau de a finanta o aplicatie on-line pentru internautii romani si straini. Totusi, spre lauda unor minti luminate care lucreaza sub scutul Academiei este bine sa amintim de unele dintre cele mai bune resurse lingvistice romanesti aflate acum la dispozitia publicului. Este vorba despre setul de instrumente grupate sub denumirea archeus.ro, portal dezvoltat, daca nu ma inseala memoria, la initiativa specialistilor de la Institutul de Cercetari pentru Inteligenta Artificiala al Academiei Romane. Dictionarul explicativ al acestui portal este insotit de un dictionar bilingv roman↔englez si de alte citeva aplicatii, cum ar fi un corector ortografic, un corector gramatical si un motor de cautare in textul Bibliei.

Aceste resurse, dezvoltate aproape haiduceste, adica luind de la bogatii cu drepturi de autor spre a da saracilor cu drepturi de utilizator, reprezinta doar avangarda unor incercari temerare. Imi permit, in citeva rinduri, sa prezint un proiect a carui punere in act va insemna, din punctul meu de vedere, o victorie a stiintei romanesti. Nu stiu cita lume a auzit despre e-DTLR. Denumirea abreviata arata ca este vorba despre transpunerea in format electronic a Dictionarului Tezaur al Limbii Romane. Cunoscut si sub alte nume precum Dictionarul Limbii Romane (DLR) sau Dictionarul Academiei, acest instrument este rodul unei munci de mai bine de un veac. Informatizarea unui dictionar cu peste 30 de volume, totalizind in jur de 13.000 de pagini, a fost asumata de o echipa condusa de prof. dr. Dan Cristea de la Facultatea de Informatica a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi. In prezent, specialistii se apropie de finalul unei etape majore din derularea proiectului, anume transpunerea formatului pe hirtie in format digital si corectarea erorilor rezultate din scanarea dictionarului-tezaur si a surselor sale bibliografice. Un alt pas important este reprezentat de realizarea unei interfete prietenoase de utilizare. Nu stiu in acest moment daca versiunea electronica a dictionarului-tezaur va fi pusa la dispozitia doritorilor in regim de gratuitate (asa mi s-ar parea normal, avind in vedere ca nimeni nu ar trebui sa isi aroge drept de proprietate intelectuala asupra cuvintelor limbii romane) sau daca dictionarul va fi lansat cindva pe piata pe un suport magnetic de date (dvd), spre a fi cumparat. Oricare va fi modalitatea de raspindire, important este ca, in viitorul apropiat, pentru limba romana va exista, in format electronic, un prim dictionar amplu si de incredere, a carui prezenta printre noi va contribui la o mai buna intelegere a rostului limbii romane in lume.

Comentarii