Scoala „Dallas”, varianta J.R. Ewing

 Larry Hagman, am aflat zilele trecute, a murit. Cel care l-a interpretat pe mult faimosul si pe tot atat de uratul J.R. Ewing in „Dallas" nu mai e. Fie-i tarana usoara!

Iulian Comanescu a scris, pornind de la aceasta stire, un comentariu cel putin interesant in Dilema veche (nr.459/29.11-05.12.12): „JR, stafia capitalismului". Spune, printre altele, Comanescu: „Inghesuit alaturi de Ceausescu in grila claustrofoba a TVR-ului, JR era inamicul ideologic de moarte al acestuia. Nu interesantul diplomat republican David Funderburk, ci petrolistul texan era ambasadorul valorilor capitaliste, al unei Americi (…) colorate, opulente, consumiste, autoindulgente, venale, in esenta, al visului american." Cel tarziu aici, m-a strafulgerat o idee, o speculatie demna de luat in seama, cred: nu cumva…?

Dar inainte de asta, cred ca n-ar fi rau sa ne amintim de David Funderburk (nascut in 1944): intre 1981 si 1985, a fost ambasadorul SUA la Bucuresti, iar doi ani dupa incheierea misiunii sale in Romania, Funderburk a publicat o carte despre cele traite si vazute in Romania comunisto-ceausista: Pinstripes and Reds: An American Ambassador Caught Between the State Department & the Romanian Communists, 1981-1985 (Barbati la patru ace si tovarasi. Un ambasador american prins intre Departamentul de Stat & comunistii romani).

Bun. Sa revenim si sa vedem ce concluzii mai trage Comanescu. Zice el: „Cand si-a prezentat scrisorile de acreditare la Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste (sau oriunde se aprobau dubioasele productii capitaliste pe vremea aceea), JR a fost cu siguranta acceptat ca exponent al raului capitalist, pentru panseuri gen: «O constiinta este ca o barca sau o masina: daca vezi ca iti trebuie una, inchiriaza-ti!"

Va dati seama, de-acum aveam si un argument concret la mana mea pentru speculatia ce ma strafulgerase, iar ce a spus Comanescu mai departe n-a facut decat sa-mi sustina (oarecum pe dos) ideea, atunci cand el afirma ca cenzura n-ar fi „luat in calcul insa faptul ca acest gen de cinism avea reverberatii profunde in mintea amaratului om al muncii din acei ani, nu de alta, dar acesta intuia o cantitate de cinism cel putin la fel de mare la exponentii Societatii Socialiste Multilateral Dezvoltate, cei care-l slefuiau si-l besteleau in sedinte de partid, spectacole de circ grotesti care azi au ajuns pe la televiziuni."

Nu pot sa nu pun degetul pe rana: este vorba, desigur, de spectacole USL pe Arena Nationala si la televiziuni USL (varf de lance: Antena 3, desigur, cu gazii ei pe post de „moderatori") continuatorii recenti ai tovarasilor indecenti de pe vremea Odiosului si a Sinistrei sale.

Dar sa revenim. Deci: Comanescu a mers pe ideea ca PCR (Ceausescu), vrand sa ilustreze ce rai sunt capitalistii (vezi J.R.!), si-a dat un autogol de toata frumusetea. De altfel, ideea ca serialul „Dallas" a pregatit terenul, a grabit caderea comunismului la noi a fost vehiculata in anii 1990, si asta nu in ultimul rand in urma a ceea ce chiar Larry Hagman a povestit, dupa ce a fost in Romania pentru a face publicitate pentru Lukoil, anume ca ar fi venit cineva la el sa-i spuna „Iti multumim, JR, pentru ca ai salvat Romania!" si Comanescu citeaza fraza, banuiesc eu ca sta la baza comentariului sau. Tn sa mai citez, la randu-mi, un pasaj care descrie foarte plastic influenta majora a serialului, in frunte cu al mai naspa erou pe post de personaj negativ, acel bad guy la patru ace care dadea sarea si piperul productiei americane.

Inainte sa ma explic pe larg, o chestie ce tine de adevarul istoric: vor fi fost doar cate doua ore de program tv in anii 1980, dar asta nu si sambata (cand se dadea, seara, „Dallas"-ul) sau duminica…

Ei bine, iata speculatia mea demna, zic eu, de luat in seama: nu cumva „Dallas"-ul nu i-a influentat decisiv doar pe „oamenii muncii", ci si pe viitorii nostri capitalisti de dupa 1989? Nu vi se pare ca acestia, in marea lor majoritate, seamana cu J.R. in lipsa lor de scrupule, de constiinta (vezi citatul de mai sus din J.R.)? Oare nu sunt cum sunt pentru ca au facut aproape toti scoala „Dallas", varianta J.R.? Ganditi-va, ar explica multe. De exemplu de ce inca n-avem destui capitalisti adevarati, care adica nu sunt dispusi sa calce pe cadavre (in cazul extrem), care nu sunt dispusi sa faca orice porcarie, sa minta, sa manipuleze, sa bage fitile, sa traga pe sfoara, sa-i doara-n cot de societate si de cei multi etc., etc.? Iar clasa noastra politica, nu cumva este si ea scolita intru „capitalism" si „democratie" via „Dallas", varianta J.R. (si nu Bobby Ewing!)? Pentru ca, nu-i asa, cum ii turcul (capitalistul), asa-i si pistolul (politicianul)…

Fara doar si poate: capitalistii rapace, dispusi sa-si cumpere ori macar sa-si „inchirieze" constiinte, au existat, exista si vor exista mereu si oriunde. Ceea ce lipseste unei tari iesite recent (de, acusi se vor implini abia 23 de ani…) dintr-un comunism mai destructurant decat multe altele (de-ar fi sa amintim doar cel ceh ori cel polonez) este un fundament socio-politic si economic compus din cateva valori de baza (precum cinste si onoare – aviz domnului tovaras Ponta, exponentul mitomaniei si-al necinstei) si meritocratie! Care meritocratie functioneaza si ea fix pe dos la noi, de vreme ce in prea multe domenii se face nu selectie, ci contraselectie: nu avanseaza pe scara sociala, politica sau economica acela care-i competent profesional, integru moral si cu respectul activat pentru reguli si legi, ci acela care are gura mai mare, limba mai lunga si coatele mai ascutite, totul combinat cu un ego umflat cu pompa de benzina din „Dallas"-ul texan, acel ego suta la suta convins ca merita tot ce se poate obtine – fie pe bani, fie pe influenta, fie pe santaj.

Pana una alta, Romania risca sa devina dintr-o tara UE de doua stele una de o stea. Depinde ce s-a votat ieri.

Publicitate și alte recomandări video