Triumful talentului in era evaluarii nationale

Pina cind ne vom lamuri daca proiectul legii educatiei propus de ministrul de resort va intra sau nu in vigoare, aducind schimbari si in ceea ce priveste modalitatea de admitere in licee, ne permitem sa analizam, in continuare, starea de lucruri existenta in momentul de fata in invatamintul romanesc.

Favorizind mediocritatea si impostura, distrugem valori precum competenta, constiiciozitatea, corectitudinea si transformam invatamintul romanesc intr-un teatru al absurdului. Prin aceste examene nu facem decit sa ne furam singuri caciula. Sistemul de acum a evoluat implacabil in directia inlocuirii selectiei autentice cu surogate mistificatoare. In prezent, rezultatele de la clasa sint criteriul de selectie, reprezentind un procent de 50 la suta. Admitem ca rezultatele sint importante, dar in mod cert nu reflecta corect nivelul elevului in momentul intrarii la liceu. Un elev care a pornit mai slab, dar cu timpul a evoluat are sanse aproximativ egale cu unul care a stralucit la inceput si s-a "ofilit" pe parcursul gimnaziului. Un examen de admitere te evalueaza atunci cind trebuie, aratind daca esti capabil sa intri la liceu si, in functie de rezultat, la care anume meriti. De ce sa inlocuim un examen direct, cinstit, cu tot felul de surogate, care-si schimba sezonier  numele, pentru a nu mai sti ce sint si la ce folosesc? Aceste surogate devin o sursa de alienare institutionalizata, iar sistemul de "repartizare computerizata" amplifica degringolada. Notele de 9 si 10 de pe parcursul gimnaziului reflecta uneori lupta si influenta parintilor, si mai putin competentele elevilor.

 De fapt, marile probleme si mistificari au aparut odata cu eliminarea sistemului competitional de admitere prin concurs deschis, un filtru de selectie indelung verificat, si inlocuirea lui printr-o ierarhizare pe baza mediilor si a examenelor-surogat. Elevii ajung, intr-o proportie ingrijoratoare, sa invete numai pentru a avea mediile cele mai mari posibile, fara sa-i intereseze prea mult calitatea si trainicia cunostintelor. Cu sprijinul parintilor, vor lupta cu hotarire pentru a avea aceste note/medii maxime, ceea ce se obtine astfel educational fiind exact contrariul a ceea ce s-a urmarit. La licee ajung sa fie admise niste medii, nu niste elevi buni. Niste note obtinute prin complicate concursuri de imprejurari, si mai putin adevarate valori. Ele devin prima scoala a descurcarelii producatoare de frauda si impostura in masa. Acest aspect educativ este decisiv pentru ceea ce vrem sa facem din educatie. Daca dorim potemkiniade, nascocim examene numai bune pentru fraudat. Scoala romaneasca ajunge sa perpetueze naravuri vechi, precum smecheria si formalismul birocratic. Tezele unice (din anul scolar 2009-2010 s-a trecut la asa-numita evaluare nationala) devin, cum am mai spus, o reteta a smecheriei de tranzitie, o forma de a-i invata pe tineri sa obtina note mari cu munca putina.

Desi se discuta incontinuu despre nevoia unui invatamint performant, rezultatele refuza sa apara, poate si pentru ca tezele nationale ajung sa distorsioneze realitatea, tineri cu un nivel modest de pregatire ajungind acolo unde nu merita, iar cei care muncesc din greu sint demobilizati si demotivati, vazind cum e rasplatita munca si cum se realizeaza triumful talentului la noi. Ca se mai redacteaza gresit unele subiecte, inca nu ar fi un capat de tara, dar cind rezultatele sint miraculoase an de an, iar progresul este insesizabil, inseamna ca scoala trebuie sa-si revada criteriile de performanta pe baza carora realizeaza selectiile. Si sa evalueze serios impactul social al erorilor in acest domeniu.

Atit liceele, cit si facultatile ar trebui sa organizeze propriul examen, nu sa conteze pe teze unice si dosare. Actuala metoda de testare nu este corecta si nici obiectiva. Metoda examenului de admitere nu trebuie vazuta ca fiind anacronica, ramanind singura decenta in evaluarea gradului de pregatire a elevilor care candideaza pentru un loc in liceele sau facultatile noastre. Am avea, dupa o intrerupere de un deceniu, un filtru de selectie si un instrument eficient de evaluare, facindu-se putina ordine si in domeniul etic. In sfirsit, un liceu cu pretentii ar putea avea un examen orientat spre elite, descurajind din start elevii care vin "la plezneala" sau printr-un complicat si obscur concurs de imprejurari. Sa speram ca nu ne va lipsi intelepciunea de a invata din erori si a face ceea ce este imperios necesar.