Bai, sa fie!

* Putine zile au mai ramas pina pe 1 mai, cind se declara deschise oficial atit sezonul turistic estival, cit si campania electorala. Locurile de petrecere a unui concediu de neuitat sint multe; putini sint insa banii de concediu; am patruns azi cu microfonul intr-o noua statiune balneara privata, o oaza de liniste, de sanatate, de voie buna accesibila oricarui turist:

– Va rog, daca vreti sa va prezentati si mai ales sa prezentati cititorilor nostri mica dumneavoastra afacere…

– Aveti ceas? Cit ii?… Zece-zece, bun, da’ zece ziua sau zece noaptea? Aha… Asadar, buna dimineata! Ca sa ma prezint, deci, eu sint Gica, iar mica… asta, afacerea, o prezint, s-o vada toti cititorii, uitati-o, e acolo, in stinga. Am zis ca cum este Bai Govora, Bai Herculane, Bai Felix etc, avem si noi aici, aproape, un oras cu nume predestinat sa fie balnear.

– Care oras?

– Baicoi.

– Si ce ati realizat aici, in acest sens?

– In acest sens am realizat, zicem noi, un asta… un centru balnear de bai si cura pentru bolnavi… Pentru ca sa se insanatoseze… Centrul l-am facut la noi in satul nostru, cum vedeti, dintr-o cladire care a fost inainte de la CAP, a fost grajd de vaci, boi, cornute cu coarne… La noi s-a dizolvat CAP-ul in trei ore, numai cladirea asta n-a reusit s-o dizolve nimeni, ca-i din beton, asa ca am zis hai, Vasile, hai, Costica, hai Cutare, am pus mina de la mina si am facut centrul asta care m-a si numit colegii de taranie, adica taranii din sat, m-a numit specialist…

– De ce? Va pricepeti sa tratati boli?

– Eu am fost specialist zootehnist cind fusa grajd, asa ca care sa cunoasca mai bine locul ca mine? Noi asteptam sa vina pacientii, sa-i vindecam cu procedurile noastre naturiste.

– Vorbiti-ne putin despre aceste proceduri. Pe ce tehnici de vindecare va bazati?

– Tehnica de import si din tara sau de la tara, de la noi… Anume, avem bai reci si s-ar putea sa avem si calde, daca nu-l prinde pe Mitica cind fura lemne de foc, ca-i plecat de ieri cu caruta la padure. Bai obisnuite, de spalat cu ele pe miini, picioare, urechi, dar avem si bai azotoase, fosfatoase sau cimentoase…

– Auzisem pina acum doar de bai sulfuroase. De unde aveti dumneavoastra atitea alte variante?

– Le-am gasit in pod, anume sub forma de niste saci cu ingrasaminti… Fosfati, azotoase, de-alea, care se da din avion peste recolta. Plus un sac de ciment. Le-am rezolvat in apa, care am obtinut din ele apa cu proprietati. Pai, ce ne-am face numai cu sulfuroasele? Ca organismul cere si alte elemente din sistemul periodic, si daca am vazut ca astea-s bune, care ingrasa recolta, sigur merge si la oameni. Plus ca punem in apa si piatra-vinata, ca sa scape pacientul de daunatori, filoxera…

– Iar cimentul de care spuneati, la ce foloseste?

– Cimentul intareste organismul! Noi avem atit ciment pentru uz extern, care se face cu impachetari in cada, ca cu namolul, la mare, si pentru intern, care se ia cu lingurita, intre mese…

– Ati testat vreodata pina acum aceste procedee?

– Am testat uzul extern pe Vasile, care s-a intarit tratamentul pe el si a ramas impachetat in cada de nu-i iese decit capul, trebuie sa-l hranim cu sticla, ca s-a stricat motopompa si nu merge picamarul, ca sa-l scoatem. Lui Iftode i-am dat pentru uz intern, a luat trei-patru lingurite, s-a intarit el ce s-a intarit pe dinauntru, asta-i sigur, da’ acum e la spital, a facut hemoroizi…