Ce-i spune tavanul parchetului, cind se intilnesc? „Tare cutremur a mai fost!”

* Ucrainienii au tras un semnal de alarma. Au tras cam tare de el, ca a cam bagat poporul (al nostru) in sperieti si a dat apa la moara televiziunilor, care iar au bagat pe post tot felul de cutremurologi, cutremuristi, cutremureuze si seismolaci, sa-si dea cu parerea. Pina la urma, saptamina trecuta, subsolul bogat in minereuri si incarcat de istorie al Vrancei s-a zguduit din nou, pe motiv de cutremur, da’ putin, fis! A fost unu’ mic, nu s-a prea simtit, dar tot cutremur se cheama; putea fi, in loc, unul mare, catastrofal, nimicitor. Sintem siguri ca multi romani au pus raul in fata; ce-ar fi fost daca ar fi fost, totusi? Despre ultimele cutremure care au zguduit societatea romaneasca, in cele ce urmeaza:

* Doamna Antena Scabie, 86 de ani, s-a obisnuit inca din copilarie ca la fiecare cutremur sa sara pe geam in curte si sa stea sub cerul liber, sa n-o raneasca darimaturile. Asa a procedat si la cutremurul din 1990. De-abia in timp ce cadea, dupa ce a sarit, si-a amintit ca in urma cu un an, prin mai 1989, isi vinduse avantajos casuta batrineasca de la tara si se mutase intr-o garsoniera situata la ultimul nivel al unui imobil de 10 etaje.

* A doua zi dupa seismul de la 4 martie 1977, domnul Tanase Scufie si-a luat familia si a dus-o in satul natal, la adapost de framintarile telurice. De spaima, cu totii au hotarit ca in noaptea aceea sa doarma intr-o capita de paie; din nefericire, dupa miezul noptii, pe ulita de linga capita au trecut mai multi consumatori care iesisera ebrietati de la bufetul comunal, unde discutasera despre seisme, iar unul dintre ei a aruncat in paie un chistoc aprins de tigara.

* Cel mai bucuros de cutremurul din august 1986 a fost domnul Eusebiu Cartita; la ora seismului era singur acasa cu minorul Gica, de 7 luni, care racnea, se zbuciuma si nu vroia sa adoarma, oricit ar fi fost leganat. Cum a inceput blocul sa se zgiltiie, cum micutul a inchis ochisorii si a adormit ca un ingeras.

* A propos de copii: e octombrie, deci a trecut ceva vreme de cind a inceput anul scolar. A trecut suficient de multa vreme pentru ca sa va puteti da seama daca postura asta, de parinte de scolar, va prinde sau ba. Indiferent daca va prinde sau ba, ea va aseaza pe umeri un teanc de noi si incomode responsabilitati. Normal, niciodata nu-i totul pierdut, inca mai puteti fugi de raspundere in creierii muntilor, dar de obicei, in aceasta perioada, posturile de pustnic sint ocupate de alti parinti care au fugit acolo inaintea voastra, precum si de puhoaie grele de bugetari si de pensionari. Completind textul urmator, veti putea avea, in fine, o imagine justa si sincera a relatiei cu scolarul dvs:

1) Scolarul ramine nemincat, fiindca niste colegi rai ii fura pachetelul. Ce faceti?

a) Nu-i mai dati pachetel.

b) Ii dati o tartina cu stricnina, prajitura insiropata plina cu sticla pisata, cornulete cu verde de Paris si bomboane cu aroma de migdale, de la cianura din ele. Sa le fure si sa le manince si pe astea colegii cei rai!

c) Nu-i trebuie pachetel, de vreme ce primeste zilnic lapte si corn, pe care nu i le fura nimeni, la cit de vechi sint.

2) Scolarul vine zilnic acasa cu caietele mizgilite de niste colegi rai. Ce faceti?

a) Il dati zilnic caiete noi.

b) Ii dati o carioca neagra, groasa, si il invatati sa scrie pe caietele lor cam tot ce a strigat vreme de zece minute, fara sa se repete, galeria echipei Steaua, imediat dupa fluierul final, la adresa arbitrului polonez din meciul cu Napoli (3-3).

c) Ii cumparati radiera.

3) Scolarul familiei a fost certat de doamna fiindca bastonasele si cerculetele desenate de el seamana cu niste alte alea. Ce faceti?

a) Il amenintati cu bastonasul bunicului; daca bunicul ar avea si cerculet, l-ati ameninta si cu el.

b) Il invatati sa deseneze bastonase si cerculete cu cuiul pe usa invatatoarei. Daca doamna nu se astimpara, va interesati, poate are si masina.

c) Ii luati meditator de la universitate, de la facultatea de bastonase si cerculete.

* Parintii care au incercuit variantele b) au tras deja concluzia ca piedicile puse in calea educatiei copiilor proprii sint sistemul actual de invatamint, parintii care au ales varianta a), precum si odraslele acestora. Adeptii literei cu care scolarii, dupa ce au invatat "a", pot scrie "caca", sint lesne de evitat, ca prefera singuratatea.