Gaze scumpe dupa alimente scumpite

– Deja faptul ca am ajuns la primul sfirsit de saptamina de februarie ar trebui sa ne cam puna pe ginduri. Ca mai ieri erau Craciunul, Revelionul, ca mai ieri era ianuarie, ca acum un ceas era Ziua Unirii, cu hora si cu huiduielile aferente! Unde s-au dus zilele si lunile, unde s-a dus timpul, cind s-a dus? In ce s-a transformat? In fire albe pe la timple, in straturi de suncuta adunate pe la burti (de la rontait in fata televizorului), in straturi de grasime depuse peste ficatei (de la consumat alcool in fata aceluiasi televizor) etc. Putini sint cei care au facut bilantul si, in loc de ficati umflati, peri albi, frigidere golite si emisiuni vizionate, se pot lauda ca au transformat timpul in rezultate concrete ale activitatii lor! Da’ vine primavara si incepe astenia si banuim ca n-au sa mai fie nici alea!

– De pe 1 februarie incoace (adica in ultimele citeva zile fripte), de cind cu noua crestere a preturilor produselor alimentare, am auzit de alte enspe ori formularea aia care ne rasuna in urechi foarte familiar, fiind o prezenta vie in rubrica: "toate preturile s-au scumpit"! Fiindca am fost stirniti, de unde ne vedeam linistiti de treaba, sintem din nou obligati sa intrebam daca, dupa mintea editorilor de stiri de la unele televiziuni, preturile sint un fel de cirnati sau de caltabosi cu orez, care se scumpesc sau se ieftinesc in functie de cotatiile bursiere.

– Intr-un context asemanator am auzit o duduie (care transmitea dintre rafturile unui supermarket) spunind ca "scumpirile s-au dezlantuit cu furie". Poate ca tocmai mincase ceva vechi, vreo tocanita prezentind modificari ale proprietatilor organoleptice, vreun mezel depozitat in conditii improprii, si s-o fi stricat la burta, ca prea vorbea cu furie.

– In ultimele zile, sectiunile de stiri externe ale jurnalelor au inceput cu Egiptul si cu situatia incinsa de acolo; asa se face ca am auzit, printre altele, o expresie care ne-a facut sa ne invirtim creierul in teasta de citeva ori: "fortele de ordine au intimpinat manifestantii cu baricade din flacari si fum". Pina la urma ne-am imaginat ca toti membrii fortelor de ordine au adus de la ei de-acasa flacari si fum, pe care le-au cladit unele peste altele, pina ce au izbutit sa inalte baricadele.

– Am mai auzit o chestie, dar intr-un context mai putin grav (ca acela din Egipt e grav: daca se extinde panarama si la statele din jur, vor ajunge si soferii romani sa cumpere benzina doar cite-un pet, in ziua de salariu – sau, daca vedem partea buna a lucrurilor, vor ajunge sa dea faliment companiile petroliere, ca sa treaca lumea la alte tipuri de combustibili!). Era vorba despre un accident de masina (pina la urma, vedeti ca e tot de la benzina!), o tamponare in toiul noptii, cu autor necunoscut: "a lovit masina lui si inca patru, nevinovate!". Cele patru masini lovite poate ca or fi fost nevinovate si ca n-or fi comis in viata lor vreo incalcare de lege, vreo potlogarie, insa autoturismul omului respectiv cu ce era vinovat? O fi tilharit in miez de noapte vreo limuzina straina sau o fi molestat vreo masina mai micuta, care venea de la scoala, smulgindu-i lantisorul de transmisie?

– In fine, totul este bine cind se termina cu bine, iar vorba asta se potriveste si la un conflict de genul celui din Egipt, dar si la saptamina asta, care, iata, ajunge la un firesc sfirsit, pe care vi-l dorim cit mai placut si mai calduros. Si, a propos de ce am auzit zilele trecute la televizor, incercati sa profitati de fiecare grad care ne vine de la Soare, ca nu se stie, cu liberalizarea asta a pretului la gaze, ceruta de FMI, ca un fel de pleasca oferita unor firme private straine! Daca FMI vrea gaze scumpe de la romani, sa mai astepte nitel, pina incepe Postul Mare, iar poporul va trece pe fasole, cartofi si varza (toate, foarte scumpe); atunci sa-si trimita delegatii la noi, in Romania, si sa inspire adinc!