Locuinte sociale ingropate in gunoi

Un program guvernamental permite alocarea a peste 300.000 de lei de la Bucuresti, alaturi de alti 600.000 de lei pusi din bugetul local, bani din care se ofera chiriasilor din blocurile 135 si 140 conditii decente de trai. Imobilele au mai fost reabilitate in 1998, iar blocul 140 a fost reabilitat partial in urma cu doi ani. Tabloul, care in cifre si date arata bine, este greu de descris in realitate.

Dincolo de termopanele, deja montate la 140, dincolo de termoizolarea peretilor exteriori si a tencuielii proaspete, se ascund munti de gunoaie, sobolani, caini si mirosuri greu de suportat. Imaginile greu de conceput intr-o tara cu pretentii europene arata ca elementele de civilizatie se pot imbina perfect cu cele mai sordide comportamente. In spatele termopanelor, cele cateva sute de locatari au de-a face cu un trai de cosmar. Pe casa scarii, la parter, a fost creat ad-hoc un adevarat buncar de gunoi. In loc sa duca deseurile menajere la platforma amenajata in apropierea blocurilor, chiriasii il arunca in scara blocului, lasand o carare pentru cei care doresc sa urce etajele.

Printre chiriasi, majoritatea de etnie roma, sunt si oameni constienti de faptul ca "nu asa se face" si care mai cara gunoiul cu roaba la platforma. "Eu am platit de nu stiu cate ori pe cineva sa stranga. Ca eu sunt batrana si bolnava si nu pot decat sa spal holurile", a declarat I.G., o femeie de peste 70 de ani din bloc.

Batrana a fost completata de o alta reprezentata a etniei, care a spus ca nici blestemele nu i-au facut pe vecini sa fie mai civilizati. "Eu am carat gunoi cu roaba de cateva ori si am pus pe perete un inscris. Un blestem in tiganeste cu «sa moara copiii celui care mai arunca gunoi aici». Doua zile a tinut, dupa care iar au inceput sa arunce", a declarat femeia. Plangandu-se de boli de plamani si de inima, locatarii din ghetou spun ca gunoiul se arunca noaptea, cand nu vede nimeni.

Baile sunt comune si la capetele holurilor. In urma cu doi ani Primaria a investit un milion de lei noi pentru reabilitarea acestora, odata cu repararea subsolurilor, a peretilor adiacenti si a planseului. Intre timp obiectele sanitare s-au stricat, tencuiala a cazut bucati de pe pereti, odata cu gresia si faianta care nu se mai vad nicaieri. Mai mult, si usile au disparut pe alocuri odata cu bucati intregi de zid, un zid care se faramiteaza si cade ca faina.

Daca in acest tablou includem sobolanii, fecalele de pe scari si cainii ce impart garsonierele cu stapanii lor, rezulta o imagine clara a conditiilor improprii in care cresc cateva sute de copii.

Situatie grava tolerata de autoritati

Oamenii sunt nemultumiti. Nu mai au voie sa foloseasca sobele, pentru ca se murdareste tencuiala exterioara, mizeria este prea mare si se tem ca se va declansa o epidemie. Recunosc ca de vina sunt vecinii lor, dar cer autoritatilor sa-i evacueze pe cei vinovati.

"La data inaugurarii lucrarilor am predat baile pe baza de proces-verbal si in prezenta reprezentantilor etniei rome. Sub amenintarea evacuarii celor care strica ceva", a spus zilele trecute Florinel Gornea, directorul Locativa, societatea care administreaza fondul locativ de stat. Acesta ridica din umeri si isi declara temerea ca si noile lucrari vor avea aceeasi soarta. 

In blocul 140 termoizolarea aproape s-a finalizat si urmeaza montarea caloriferelor, iar in 135 lucrarile abia au inceput. Chiriasii vor avea si caldura de la anul, dupa ce caloriferele montate in 1998 au sfarsit prin a fi vandute de utilizatori.

"Nu plecam de la premisa ca vor distruge, ci ca vor sa traiasca intr-un anumit confort. Vor fi rebransati la Termica, aproape toti fiind beneficiari ai ajutoarelor la plata caldurii", este de parere viceprimarul Catalin Alexa, explicand ca, desi pare inechitabila, cheltuiala repetata a municipalitatii pentru chiriasi este justificata, intrucat acestia depind de eforturile Primariei, iar alta solutie pentru rezolvarea problemelor acestor oameni nu exista.

Sursa: Monitorul de Botosani