Infractorii, demascati de ADN

Oricit de fin ar opera un infractor, asta nu inseamna ca poate scapa de ochiul vigilent al politistilor de la criminalistica. Orice urma lasata, chiar fara cunostinta raufacatorului, ii ajuta pe politisti sa-i depisteze pe cei certati cu legea. Fie ca este vorba de crime, tilharii, accidente soldate cu victime, rapiri, furturi marunte sau chiar violuri, criminalistii sint cei care au sarcina sa efectueze primele cercetari. Acestia merg pe urma infractorilor si cu ajutorul celor cinci baze de date nationale de identificare AFIS, Imagetrak, C.D.N, IBIS si baza de date ADN.

Sistemul AFIS este un sistem informatic integrat, destinat examinarii dactiloscopice a amprentelor papilare in vederea identificarii persoanelor care au comis fapte antisociale. Sistemul de recunoastere faciala IMAGETRAK este un sistem informatic integrat care stocheaza si examineaza fotografii de semnalmente, date antropometrice, semne particulare si date de identificare ale persoanelor cercetate in diferite dosare penale.  

Sistemul CDN contine  persoane disparute, persoane si cadavre cu identitate necunoscuta, iar sistemul IBIS (Integrated Balistic Identification System) permite identificarea armelor si elementelor de munitie utilizate la comiterea de infractiuni. Baza de date ADN contine profilele genetice ale persoanelor  suspecte ( despre care exista date si informatii ca ar putea fi autori ai unor genuri de fapte penale) si ale persoanelor condamnate definitiv pentru anumite infractiuni.

Criminal dat de gol de urmele papilare

Printre criminalii prinsi in Vrancea s-a aflat si Ciprian Stanescu, care in 2005 a strangulat un barbat de 76 ani cu un cablu electric. Trupul barbatului ucis, Marta Gavrila, a fost gasit intr-o plapuma in beciul casei, care a fost acoperit cu clapa, peste care a fost pus si un butoi de patru sute de litri de apa. Cadavrul a fost descoperit intimplator de vecini, care, dupa ce au vazut toata casa ravasita, si-au dat seama ca batrinul patise ceva rau.

Mirel Cioruta spune ca vinovatul a  fost depistat in baza urmelor papilare lasate la fata locului. Tinarul era cunoscut cu antecedente penale pe linia infractiunilor marunte.

Amprentele genetice, lasate la locul "crimei"

Infractorii lucreaza de cele mai multe ori fara manusi, iar urmele genetice lasate in urma, ADN-ul, ii scot drept vinovati de producerea unor nelegiuiri. "In urma ridicarii tuturor categoriilor de urme si in special a celor genetice procentajul de identificare a fost de 100%. Ma refer in special la urmele genetice", a precizat subcomisarul Mirel Cioruta, seful Biroului de investigare tehnico-stiintifica a locului faptei din cadrul Serviciului Criminalistic al IJP Vrancea.

In gasirea tuturor urmelor intervine si imaginatia criminalistilor si atentia lor. "Dotarea nu ne ajuta, dar intervine imaginatia, placerea. Degeaba poti sa ai dotare de 100% atita timp cit nu ai acel simt, cu care nu pot spune ca te nasti, se deprinde si se fura. Sint cazuri cind rolul criminalistului in solutionarea unui dosar este determinant. Chiar si aceste rezultate, care vin pe linie de criminalistica, nu ar exista daca noi nu am face o echipa completa, aici ma refer la coeziune, la acele legaturi care ar trebui sa existe", a precizat Mirel Cioruta.

Sursa: Ziarul de Vrancea