De ce a izolat CFR-ul Putna si Radautiul de restul tarii

In judetul Suceava, cu exceptia trenurilor care circula pe rute deja consacrate, cum ar fi cele de pe via Dohasca – Campulung – Vatra Dornei – Ilva Mica, ce strabat Carpatii Orientali de la est spre vest si a caii ferate internationale ce duce de la Suceava prin Dornesti catre Siret, toate rutele secundare sunt acum sub semnul gerului. Majoritatea au fost inchise temporar din motive meteorologice.

Pe ruta Falticeni – Dolhasca circula opt perechi de trenuri, conform directorului Florin Sinescu, din cadrul Prefecturii Suceava. Pe ruta Veresti – Botosani circula cinci perechi de trenuri, iar pe ruta Suceava – Dornesti circula cinci perechi de trenuri, toate acestea, cum s-a explicat, din magistrala principala. Mai circula trenuri personale, o pereche, pe traseul Suceava – Vatra Dornei si o alta pe traseul Suceava – Ilva Mica. Pe ruta Suceava – Cacica exista programate  trei perechi de trenuri din care nu circula niciuna in cursul zilei de ieri si o pereche pe ruta Veresti – Botosani, de asemenea intrerupta din cauza ninsorilor si a temperaturilor scazute.

Sistarea trenurilor pe ruta Suceava – Putna a SNCFR, economica si intamplatoare 

SNCFR a decis inchiderea definitiva a caii ferate Dornesti – Putna, dupa ce in anul 2008 a fost inchisa, dupa inundatii, calea ferata Gura Putnei – Nisipitu. „Intamplarea a facut ca decizia SNCFR de a opri circulatia trenurilor pe ruta Radauti – Putna sa se suprapuna peste aceste probleme meteo", a explicat Florin Sinescu, din cadrul Prefecturii Suceava.

In mod concret, de la inceputul acestei saptamani, peste 51.000 de locuitori se adauga la cei deja stiuti in judetul Suceava care nu vor avea tren prin localitate, din motive "economice". Este vorba despre municipiul Radauti si celelalte localitati din amonte – Horodnic, Galanesti, Vicovu de Jos, Vicovu de Sus, Putna, iar daca se adauga comunele de la munte – Straja, Brodina, Ulma, unde pana acum cativa ani ajungea trenul, numarul de locuitori este si mai mare.

Cel mai aglomerat traseu CFR acum 20 de ani, lasat fara trenuri

Trenul spre Putna era inainte de 1989 cel mai aglomerat din judetul Suceava si unul dintre cele mai aglomerate din tara. Fie ca pornea, fie ca mergea spre localitatea de la capat de linie, cinci vagoane ale trenului erau mereu arhipline. Navetistii care porneau dinspre Putna spre Galanesti, Radauti ori pana spre Suceava, elevi care, treziti la ceas de noapte strabateau kilometri intregi pe jos pana la garile de pe traseu, pentru a ajunge la liceele lor cu doua-trei ore inainte ca profesorii sa se ridice din pat, femei cu treburi in targ ce carau in spate scorturi tesute in casa ce urmau sa fie vandute la pret bun in targul de vineri de la Radauti, barbati care transportau greble si alte unelte agricole artizanale spre targurile din vale, au trecut demult in amintire. Tot in amintire au ramas navetistii, sute la numar care transformau trenurile ce mergeau catre Putna in adevarate ciorchine de oameni. Acestia veneau dinspre Radauti si chiar de mai departe si coborau la Galanesti, iar dupa aceea la Putna, unde doua fabrici ii asteptau spre a-i prelua. Peste 3.000 de muncitori coborau zilnic din trenuri la Galanesti, veniti dintr-o parte si din alta, pentru a lucra la fabricile „Partidului". La Putna, fabrica de binale si turnatoria apartinand Intreprinderii de Reparatii Auto (IRA) astepta alte cateva sute de lucratori. Trenurile dinspre Putna, care la Gura Putnei se lipeau la cele venite dinspre Nisipitu trimiteau, pe langa oameni ai muncii, sumedenie de copii spre scolile de la oras. Nu era mijloc de a potoli avantul celor de la munte de a ajunge in lume. Copiii faceau naveta cu trenuri ce porneau din localitatile de bastina pe la orele patru din noapte, ca sa faca scoala la oras.  Era dorinta muntenilor de a lucra la fabricile de la Galanesti, Radauti ori Suceava dar si a celor din partea de jos a judetului de a incaleca trenurile pentru a ajunge, de asemenea, la Radauti, Galanesti sau Putna. Cand au sucombat activitatile industriale din aceste localitati, trenurile de pe traseul Suceava – Putna au ramas o perioada pe mana elevilor si studentilor din zona care gaseau o oportunitate ieftina de a-si asigura transportul spre scoala si inapoi. Un numar relativ important de calatori pe calea ferata inspre Putna o constituiau si acei pelerini catre Manastirea Putna, veniti unii din multe parti ale tarii, dar multi din zona care convingeau de fiecare data controlorii de pe trenurile care au avut, de la un an la altul, tot mai putine vagoane catre Putna, ca isi fac pomana daca nu le incaseaza banii pentru calatorie, multumindu-se „nasii" cu o mica contributie, „in numele Domnului".

Primarul din Putna crede ca „oamenii din localitate s-au obisnuit cu alte mijloace de transport"

Saptamana trecuta, Divizia Calatori a SNCFR a decis inchiderea definitiva a circulatiei trenurilor de la Dornesti catre Putna, din motive de natura economica. In acest fel, municipiul Radauti si localitatile din amonte – Horodnic, Galanesti, Vicovu de Jos, Vicovu de Sus, Bivolarie, Gura Putnei (care era pana acum zece ani nod de cale ferata ce facea legatura cu Brodina si Nisipitu).

Primarul comunei Putna, Vasile Hotnogu, este constient ca situatia este foarte rea. „Este foarte rau ceea ce se intampla, dar problema este ca trenul nu era rentabil deloc. Mergeau cativa cetateni cu trenul, iar restul cu masini particulare. Oamenii din localitate s-au obisnuit cu alte mijloace de transport. Ne-am gandit sa facem un memoriu la SNCFR, dar nu stim daca vom avea succes", a declarat primarul comunei Putna, Vasile Hotnogu.           

Sursa Obiectiv de Suceava