Un an scolar ca niciun altul!

Pe fondul crizei, Inspectoratul Scolar Judetean Vaslui a primit "comanda" ferma din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii sa "taie" de unde poate si de unde nu poate nu mai putin de 482 de norme fata de anul scolar trecut. Marcata atat de dorinta oamenilor politici locali de a se remarca, cat si de indarjirea sindicalistilor de a le arata spatele, prima zi de scoala a fost, anul acesta, mai "politica" decat oricand.

Pe cand sindicalistii se pregatesc de proteste si greve, responsabilii din invatamant nu stiu cum sa-si instaleze mai repede "oamenii de partid" pe functii.

Pentru acest an scolar, Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Vaslui a primit "comanda" ferma din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii (MECI) sa reduca numarul de norme didactice cu nu mai putin de 482. Inspectorii ISJ au taiat de unde au putut si de unde nu au putut, dar, in final, s-a dovedit ca este de-a dreptul imposibil, mai ales avand in vedere "mostenirea" de 158 de norme luata de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). "Confuzia" prin care, in 2006, sistemul de invatamant vasluian a fost incarcat cu aceste norme, printr-o greseala administrativa, pare de nerezolvat.

"Noi am absorbit cat am putut prin modificarile care au fost posibile. In ceea ce priveste cei care lucreaza pe partea de internat din invatamantul special, norme preluate de la DGASPC, asteptam un raspuns din partea Ministerului Muncii. Rezolvare nu exista decat fie suplimentarea numarului de norme in invatamant, fie preluarea salarizarii acestor norme de catre Consiliul Judetean Vaslui", a declarat Gheorghe Fluieras, inspector de personal al ISJ Vaslui.

Din cele 866 de scoli din judet, 282 detin autorizatii de functionare, documente care atesta ca in respectivele unitati activitatea didactica se poate desfasura in conditii normale igienico-sanitare. 357 de scoli fac demersuri pentru a obtine aceste documente, in vreme ce 188 nu au nimic.

O situatie emblematica nu numai pentru starea materiala in care se afla sistemul de invatamant vasluian:  la scoala din Fantanele, comuna Osesti, veche de peste 50 de ani si ajunsa o ruina, cei cinci elevi din sat s-au dus sa invete la Osesti, in vreme ce 80.000 de lei au fost investiti intr-o toaleta noua.

O alta: scoala din Valea Silistei, comuna Solesti, investitie noua – cei 14 elevi din sat au fost trimisi anul acesta sa invete in Solesti. Scolii coordonatoare i s-a cerut de la ISJ sa reduca o norma dintre cele pe care le-a avut anul trecut. Norma luata a fost cea a invatatorului de la Scoala cu clasele I-IV din Valea Slistei. Ieri, parintii si-au luat copiii de mana si au mers sa protesteze in fata ISJ. Prefera ca odraslele lor sa invete in clase simultane decat sa faca naveta la Solesti.

Situatia de la Fantanele nu e singulara. Alte patru scoli din judetul Vaslui au toalete de sute de mii de lei pe care nu le foloseste nimeni din cauza faptului ca scolile au fost inchise. Ministerul Educatiei a initiat in 2006 un mare program de dotare a scolilor din mediul rural cu grupuri sanitare, pentru ca unitatile nu obtineau autorizatiile sanitare. Lucrarile de proiectare a toaletelor s-au facut insa fara a tine cont de faptul ca acele scoli aveau elevi foarte putini. Multe dintre acestea au fost inchide in mai putin de un an, toaletele de lux troneaza insa in curti ca semn al unor vremuri bune care nu au mai venit.

Cadrele didactice au motive sa fie nemultumite la inceputul acestui an scolar mai mult decat oricand. "Acordarea" a 10 zile libere, fara plata, si reducerea sporurilor, masuri propuse de guvern pentru reducerea efectelor crizei economico-financiare au starnit proteste. Pentru ca nu au reusit sa se mobilizeze in sensul boicotarii inceputului de an scolar, dascalii s-au hotarat sa partice cu aplomb la greva generala a tuturor bugetarilor, anuntata pentru 5 octombrie. In plus, sindicatele nu sunt de acord nici cu legea unica a salarizarii, amenintand cu masuri de protest care pot merge pana la declansarea grevei generale.

Anul de pe urma al reformei

Invatamantul este, in aceasta perioada, un domeniu fecund pentru orice ziarist. Stirile despre ce "va fi" abunda. In fiecare zi, cei din sistem pot sa afle despre propuneri, dezbateri, cum s-a decis, cum s-a modificat, cum s-a modificat modificarea si ce a ramas stabilit de pe urma deciziei initiale. Un lucru este sigur… sau nu chiar atat de sigur: este anul reformei in invatamant. Doua proiecte de lege privind educatia s-au batut politic si, asa cum se intampla foarte rar, la sfarsit s-a anuntat ca au invins ambele.

Guvernul Boc isi asuma raspunderea pentru Legea Educatiei. La sfarsitul lunii trecute s-a ajuns la o "forma finala" a Codului. De atunci si pana in prezent, insa, Codul a suferit modificari importante. In noua lege a educatiei apar mai multe propuneri oferite de Comisia prezindetiala pentru educatie, condusa de Mircea Miclea, alternativa la Codul Ministerului Educatiei.

De exemplu, pentru invatamantul preuniversitar se reglementeaza "educatia permanenta". In articolul 23 se spune ca statul sprijina dreptul la educatie permanenta, prin acordarea echivalentului in lei a 500 de euro la nasterea fiecarui copil cetatean roman. Suma este depusa in contul pentru educatie permanenta deschis la trezoreria statului de catre unul dintre parinti sau de reprezentantul legal al copilului. Parintii pot directiona in cont un procent de pana la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii si pot depune sume in acest cont. Suma poate fi scoasa doar de copil, dupa implinirea varstei de 14 ani.

O alta schimbare asupra careia s-a insistat este aparitia mai multor tipuri de evaluare. Una dintre ele este cea predictiva, care are loc la inceptul fiecarui an scolar. Rezultatele acestei evaluari nu sunt notate in cataloage, ci sunt facute doar de catre cadru didactic in vederea stabilirii nivelului copilului. Urmeaza evaluarile formative, care au loc pe parcursul intregului an scolar. Elevii vor fi evaluati sumativ la sfarsitul clasei a II-a. Prin nota obtinuta, care se va trece in catalog, se va stabili care este nivelul elevului in ceea ce priveste scrisul, cititul si operatiunile matematice simple. Acelasi tip de testare va fi dat si la sfarsitul clasei a VI-a si a X-a. Elevii vor trece in timpul invatamantului primar si secundar prin patru mari testari nationale. Una va fi la sfarsitul clasei a IV-a, iar cea de-a doua, la sfarsitul clasei a VIII-a, cand elevii vor trece printr-o testare structurata dupa modelul celor internationale. Nota la aceasta testare si media generala din clasele V-VIII va reprezenta media cu care elevul va intra la liceu. Cel de-al treilea test national este bacalaureatul, care va avea trei probe scrise: romana, matematica sau istorie, in functie de profil si o materie din afara ariei curriculare. Cea de-a patra testare nationala este la sfarsitul clasei a X-a, pentru cei din domeniul tehnic.

Anul scolar a inceput, dar daca aceste noi reguli vor intra in vigoare sau cand se va intampla, nu se stie. Guvernul isi asuma raspunderea pentru aceste legi, alaturi de cele ale salarizarii unice, lucru care i-ar putea atrage sfarsitul.

Sursa: Obiectiv de Vaslui