Cu stingul, inainte mars!

Ca si in sezonul precedent, Poli Unirea a pornit cu stingul in noua campanie de promovare in divizia A, iesenii pierzind simbata, la Vaslui, in fata unei nou-promovate.
Avind mai multe informatii legate de gazde, Vasile Simionas a gindit o partitura bazata pe anihilarea vedetei gazdelor, Frunza, preluat de Gheban in marcaj inca de la… incalzire; si ceilalti jucatori periculosi ai gazdelor, Anghel si Badea au fost tratati „preferential”, de Bernard, respectiv Ionescu. Reteta a functionat foarte putin, fiind practic anihilata de arbitrul Ciurus (ce a aratat mari lacune), care l-a eliminat aiurea pe Gheban in minutul 19, pentru o presupusa tragere de timp. Pentru acoperirea zonei in care actiona Frunza, Iasul a sacrificat un virf, Bilba, trimitindu-l in teren pe dreapta, pe Croitoru; antrenorul gazdelor, Ion Gigi a replicat repede, scotind un fundas central (Paica) si introducind un virf (Capusa), sistemul initial al Vasluiului (cu 3 fundasi centrali, doi jucatori de banda, doi inchizatori si un singur virf, sustinut pe flancuri de doi mijlocasi ofensivi) transformindu-se intr-un „4-4-2” ce a functionat pina la final, schimbarile ulterioare fiind post pe post.
Iesenii, siliti de accidentarea portarului Branet sa tina pina in ultimul moment a treia inlocuire, nu au mai schimbat nimic tactic, nici cind a intrat Paraschiv, ce a jucat pe final la marcaj in locul lui Bernard, urcind in fata apararii pe postul substituitului Dragoi.
In faza defensiva, oaspetii au rezolvat in mare parte fazele de „unu la unu” insa, paradoxal, au pacatuit la fazele fixe, duelurile aeriene fiind cistigate cu regularitate de vasluieni, in ciuda deficitului de gabarit. Vraiste a fost pe flancuri, unde Croitoru si Alexa au evoluat modest. In ceea ce priveste ofensiva, aceasta a fost aproape inexistenta, deficientele de la constructie sarind in evidenta.
Nici fizic Poli nu a stat bine, amestecul de aminoacizi luati de fotbalisti inaintea partidei nesimtindu-se cu nimic in prospetimea unei echipe ce a suferit prea mult de pe urma caldurii si a inferioritatii numerice.
In ceea ce priveste Vasluiul, am avut citeva revelatii, prestatiile ex-iesenilor Dinu Sinmartean si Capusa, care in Copou dezamagisera. Frunza este un fotbalist bun, nu insa stralucit, Anghel stapineste meseria de virf, iar Buteseaca a muncit mult.
Per total, victoria gazdelor este incontestabila, alibiul iesenilor fiind doar probabilitatea derularii intr-o alta maniera a partidei in cazul in care se juca 11 la 11. (Ovidiu MINEA)
Cu lupa pe ieseni
Branet – sigur pina in minutul 25, cind s-a accidentat, dind cu capul in bara dupa ce a respins o lovitura de cap periculoasa a lui Anghel.
Gheban – eliminat repede.
Bernard – l-a scapat in citeva rinduri pe Anghel.
Adrian Ilie – a avut multe „dublaje” inspirate.
Ionescu – fara sa exceleze, a profitat de forma mai slaba a lui V. Badea.
Alexa – ezitant, a produs penaltiul din prelungirile partidei, din care s-a inscris unicul gol al meciului, in urma unei intrari riscante, absolut inutile, in coltul careului mare.
Mitruc – fara sclipire.
Dragoi – nu a mai taiat atacurile gazdelor, asa cum ne obisnuise in returul trecut; a trimis un sut bun in minutul 47.
Cristea – a „desenat” foarte frumos in citeva rinduri, neiesind insa mai pregnant in evidenta.
Bilba – sacrificat repede.
Pacurar – ramas singur in atac, s-a sufocat repede.
Croitoru – haotic, fara aportul defensiv asteptat.
Dulcianu – usor nesigur, a avut noroc, fiind protejat de bare in 3 rinduri, Anghel sutind in el dintr-o pozitie ideala; a fost la citiva centimetri de a para penaltiul din care s-a inscris.
Paraschiv – a jucat putin. (Ovidiu MINEA)