Portocala electronica

Olanda: Stekelenburg – Van der Wiel, Heitinga, Ooijer, van Bronckhorst – van Bommel, De Jong – Robben,Sneijder, Kuyt – Van Persie (’85 – Huntelaar). Antrenor: Bert van Marwijk

Brazilia: Julio Cesar – Maicon, Lucio, Juan, Bastos (’62 – G. Melo) – Gilberto Silva, F. Melo – Alves, Kaká, Robinho – Fabiano (’77 – Nilmar). Antrenor: Carlos Dunga.

Cartonase galbene: Hetinga (’14), Van der Wiel (’47), De Jong (’64), Ooijer (’76) – Bastos (’37).

Eliminat: Felipe Melo (’72 – l-a calcat pe Robben)

Arbitru: Yuichi Nishimura (Japonia)

0-1, min. 10: Felipe Melo trimite o pasa filtranta de la jumatatea terenului, Robinho il pierde pe drum pe Robben si, intercalat in zona centrala, inscrie cu o reluare din prima, de la 16 metri;

1-1, min. 53: Sneijder centreaza de pe dreapta, Felipe Melo si Julio Cesar sar pe linia de sase metri, primul deviind balonul in proprie poarta;

2-1, min. 68: corner de pe dreapta executat de Robben, Kuyt deviaza cu capul pe spate, iar Sneijder inscrie, cu capul, din patru metri.

Pe vremea cind fotbalul copilariei era legat de maidan ori de curtea scolii, milioane de copii erau strigati in gasca Pele, Cruyff, Rensenbrink ori Zico, Olanda si Brazilia fiind considerate exponentele fotbalului spectacol. In mileniul in care porecla a devenit "nickname" iar primele lovituri ale mingii se executa la calculator, cele doua nationale amintite s-au adaptat vremurilor. Olanda a rasturnat triunghiul de la mijloc, transformind sistemul pe care l-a consacrat, "4-3-3", in mult mai prudentul "4-2-3-1", super-ofensiva Brazilie intrind pe aceeasi lungime de unda odata cu utilizarea a doi inchizatori, postul preferat de Dunga. Pragmatismul transmis de pe banca s-a simtit si pe teren astfel ca ieri, din perioada romantica a fotbalului a ramas, cu cite o exceptie, fortata, de fiecare parte (Elano si Mathijsen), doar numerotarea titularilor, de la 1 la 11. In rest, atentie defensiva sporita, preocupare ridicata pentru organizare, respectarea indicatiilor tactice si pentru anihilarea adversarului. Drept urmare, momentele de magie au intrat la apa, singura faza cu pedigree a primului act aparind in minutul 31, cind Stekelenburg s-a opus finalizarii unei actiuni decupate de pe Copacabana de Robinho, Fabiano si Kaká. Superioritatea sud-americanilor, care au mai avut doua faze notabile in prima jumatate a partidei, prin Juan (’25) si Maicon (‘45^1), s-a translat insa pe tabela, ca urmare a unei sclipiri a lui Robinho, dupa o pasa geniala a lui Felipe Melo. Ultimul a aratat insa in repriza a doua de ce Juventus, echipa la care joaca, a trecut prin unul dintre cele mai mizerabile sezoane din istorie. Mai intii a punctat pentru o echipa care traise in prima repriza doar prin suturile lui Kuyt (’11) si Sneijder (’36), iar apoi a luat un "rosu" inutil, la doar patru minute dupa ce Olanda trecuse in avantaj. Genele magice ale celor doua echipe au iesit la iveala in toata splendoarea abia in ultimele zece minute, cind orice organizare a fost lasata la o parte, golul fiind cautat cu infrigurare atit de brazilieni, fapt logic, cit si de olandezi, care, in ciuda avantajului numeric si de pe tabela, nu au refuzat jocul, faptul ca europenii au efectuat o singura inlocuire spunind totul! Oportunitatile uriase avute de ambele parti nu s-au concretizat insa, astfel ca scorul nu a mai fost modificat, lucru ce face ca Olanda lui Sneijder si Robben sa aiba sansa de a depasi performanta celei a lui Gullit si Van Basten, ce a cucerit "doar" laurii europeni, speranta primei incoronari mondiale, ratata la mustata in 1974 si 1978, crescind exponential in tara lalelelor.