Renzo Rossi, mina dreapta a lui Bergodi

A copilarit cu Bergodi

– Domnule Rossi, l-ati insotit pe Cristiano Bergodi la toate echipele la care a lucrat in Romania, antrenorul Politehnicii spunind in interviul pe care mi l-a acordat saptamina trecuta ca are mare incredere in dumneavoastra. De unde vine aceasta inceredere?

– Cu Cristiano ma stiu de cind eram mic. Am copilarit impreuna, am fost coechipieri la echipa de juniori din Bracciano, orasul nostru natal, am fost colegi de liceu si am ramas prieteni, chiar daca anii au trecut si am ajuns la 45 de ani, pe care-i implinesc pe 12 mai. Iar increderea e reciproca si totala intre noi. De aceea, atunci cind domnul Iacov m-a intrebat daca stiu vreun antrenor italian capabil sa antreneze pe FC National, nu am ezitat sa-l recomand pe Cristiano, care a lasat atunci postul de "secund" de la Lecce pentru a veni in Romania. Apoi, am lucrat impreuna si la CFR Cluj si la Rapid.

– La echipele amintite ati ocupat postul de team-manager, acelasi rol primindu-l si la Poli. Care e fisa postului?

– Sa stiti ca nu este deloc un moft, la Coverciano se fac cursuri speciale pentru acest post, in scurt timp urmind sa-mi iau si eu licenta de acolo. Intr-un sens mai larg, team-managerul este liantul dintre lot si antrenor, dintre antrenor si conducere. Eu am avantajul faptului ca lucrez alaturi de Cristiano, cu care ma completez excelent. In ceea ce priveste Politehnica, nu vreau sa uit si de ceilalti colaboratori. Daca pe domnul preparator fizic Colonelu il stiam, pentru ca am lucrat cu dinsul si la National si la CFR si la Rapid, ma bucur ca si la Iasi am gasit oameni de calitate.

Ce este monitorizarea fotbalistica?

– De cind sinteti implicat in fotbal?

– Nu pot sa spun ca am avut o cariera de jucator propriu-zisa. Am evoluat la juniorii lui Bracciano iar faptul ca un sef al clubului nu mi-a dat dezlegarea pentru AC Milan, atunci cind am fost remarcat, la 15 ani, mi-a taiat aripile. Am mai jucat la cluburi semiprofesioniste, am cochetat cu futsalul, fiind pentru o perioada la Lazio, insa implicarea mai adinca in acest fenomen a venit atunci cind am inceput colaborarea cu firma Digital Soccer, care este liderul italian al societatilor de monitorizare fotbalistica.

– Exista foarte multa lume care nu stie prea multe legate de aceasta activitate. Puteti sa dati citeva detalii?

– Sint fel de fel de programe propuse, clientii alegind monitorizarile de care au nevoie. Cele doua ziare de sport bucurestene cu care colaboram ne cer date statistice legate de jocul fiecarui fotbalist in partidele de Liga I, echipele care apeleaza la noi cauta informatii scrise ori video legate de adversari, de modul in care acesta se asaza pe teren sau circulatia balonului, incearca sa afle care sint greselile in jocul propriu. Sint foarte multe lucruri de spus, e un domeniu complex.

– Cu ce echipe din tara ati colaborat?

– Au apelat la serviciile firmei si echipe care se bat pentru titlu, ca Steaua ori Rapid, dar si Pandurii, FC Arges sau FC Vaslui.

– Exista reticente in Romania vizavi de aceste sisteme de monitorizare?

– Nu pot sa spun reticente, insa trebuie o obisnuinta vizavi de metodele acestea de lucru. Aici nu e vorba de virsta, ci de conceptie. Vreau sa va dau un exemplu, Viorel Hizo, care, desi are o virsta in buletin, are o minte tinara, fiind mereu preocupat de mijloacele moderne. Dumnealui a fost cel care ne-a solicitat monitorizarea echipei Neftci Baku, spunindu-mi apoi ca un mare rol in calificarea Vasluiului in Cupa UEFA le-a avut datele pe care i le-am furnizat.

Casatorit cu o romanca

– Stiu ca v-ati stabilit in Romania. V-a placut asa de mult tara noastra?

– Am ajuns in Romania cu afaceri si, din 1995, m-am si stabilit in Bucuresti, unde ma simt foarte bine alaturi de sotia mea, care e romanca, si cei doi copii, un baiat si o fata, de care sint tare mindru. E o tara frumoasa, in care m-am adaptat usor si in care mi-am facut multi prieteni.

– Inclusiv in lumea fotbalului?

– Pot sa spun ca am relatii foarte bune cu multe nume cunoscute din fotbal ca fratii Becali, George Copos, MM Stoica, Marcel Popescu, Costi Iacov precum si foarte multi jucatori, chiar daca nu mai lucrez cu ei. E o satisfactie mare sa primesti un telefon de la Sapunaru, de la Porto, de exemplu, cu fostul rapidist colaborind o scurta perioada, sau de la alti fotbalisti cu care ai lucrat. Inseamna ca valorezi ceva si ca meserias si ca om.

– Care e principiul dupa care va ghidati in viata?

– Eu sint foarte credincios, in fiecare duminica ma duc la biserica. Cel mai important lucru din punctul meu de vedere este sa fii corect si sa ai constiinta impacata ca ai facut tot ce e posibil pentru a obtine cit mai mult.

– Care e principalul lucru pe care incercati sa il transmiteti in vestiarul Politehnicii?

– Ca important este grupul, nu persoana.

– Ati apucat sa vedeti Iasul?

– Nu prea! E multa munca in aceasta perioada. Antrenamente, discutii, studii, consultari  vizavi de ceea ce e mai bine sa facem. Citeodata trece miezul noptii si ma sfatuiesc cu Cristiano vizavi de ce trebuie sa facem.

–  Daca tin cont de ce spuneti si de afirmatiile domnului Bergodi, suporterii ieseni trebuie sa fie optimisti in privinta returului.

– Noi ne vom dedica suta la suta. La fel si baietii, care alcatuiesc un grup bun. Daca mai vin citeva intariri si echipa e sustinuta in retur, Politehnica isi poate indeplini obiectivul