Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cifre uluitoare: 70% dintre absolvenți fac facultatea degeaba

GALERIE
amfiteatru
  • amfiteatru
- +

Statisticele realizate în universităţile ieşene scot la iveală cifre de groază. Acestea arată că absolvenţii care urmează o carieră în domeniu sunt foarte puţini. De exemplu, la Universitatea „Cuza“, studenţii care se angajează imediat după terminarea studiilor sunt ceva mai mult de jumătate. Dintre aceştia, numai două treimi îşi găsesc o slujbă în concordanţă cu studiile urmate. De asemenea, la Universitatea Tehnică s-a constat o scădere îngrijorătoare a angajărilor, la unele facultăţi situaţia fiind de-a dreptul alarmantă. Ce studii să urmezi ca să ai cele mai mari şanse de angajare? De ce apare această neconcordanţă uriaşă între oferta universităţilor şi cea a pieţei muncii?

Criza economică prin care trece România a dus la o scădere generală a numărului locurilor de muncă disponibile. Absolvenţii de studii superioare găsesc tot mai greu jo­b-uri care să corespundă com­petenţelor dobândite în facultate, aşa că sfârşesc prin a accepta joburi pentru care sunt supracalificaţi, sau altele în cu totul alt domeniu. Deşi conştiente de situaţia actuală, instituţiile de învăţământ superior din ţară nu au reuşit să îşi coreleze oferta lor cu piaţa muncii.

Cum s-a făcut studiul

Conducerea Universităţii „Al.I. Cuza“ ţine anual evidenţa situaţiei absolvenţilor pe piaţa muncii. Din mai 2011 până în decembrie 2012, aproape 11.000 de tineri au răspuns unui chestionar, oferind informaţii despre cât de repede reuşesc să se anagajeze după ce şi-au terminat studiile. „Este primul studiu cu un grup atât de mare de respondenţi. Angajabilitatea a devenit un indicator la evaluarea universităţilor. «Cuza» a luat iniţiativa de a face studii anual, iar acum avem cea mai mare bază de date dintre universităţile româneşti“, declară Carmen Creţu, prorector UAIC. Statisticile însă nu sunt tocmai îmbucurătoare. Dintre absolvenţii de studii de licenţă, puţin peste jumătate reuşesc să se angajeze. Însă, cum nu îşi permit să facă mofturi, tinerii optează de multe ori pentru un loc de muncă ce nu intră în domeniul studiilor absolvite.

Cele mai ofertate facultăţi

După centralizarea datelor, cel mai bine cotată facultate este cea de Informatică. Piaţa IT din Iaşi este în plină expansiune, 67% dintre absolvenţi reuşind să îşi găsească un loc de muncă în domeniu. Urmează Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, cu 64% dintre absolvenţi integraţi pe piaţa muncii. Dintre aceştia însă, numai două treimi găsesc un job care corespunde specializării. Matematicienii se angajează în proporţie de 62%, aici 80% dintre ei rămânând fideli ştiinţei pe care au studiat-o. Singura facultate care mai depăşeşte pragul de 60% este Teologia Ortodoxă. Pentru fizicieni şi chimişti, rezultatele sunt similare. Aproximativ 53% dintre ei profesează imediat după înche­ierea studiilor, dar mai mult de o treime aleg să se reprofileze, întrucât piaţa muncii nu este suficient de generoasă. La Litere, procentul de angajare a absolvenţilor este de 56,6%, dar, din nou, o bună parte din ei sunt forţaţi să muncească în alte domenii decât cele studiate. „La noi, situaţia nu este aşa complexă ca la alte fa­cultăţi. La noi, angajarea se face în interiorul sistemului educa­ţional. Absolvenţii noştri sunt oameni care merg pe programe de predare, devin profesori. Faptul că doar 56% sunt angajaţi arată că aceasta este popularitatea meseriei de profesor printre ei. Nu cred că studiul arată o absenţă a interesului pentru alte domenii. Cred că mulţi sunt angajaţi în companii şi se pierde urma lor, alţii pleacă la studii în străinătate. 56% e în zona onorabilului, punând în contextul economiei de astăzi“, crede Codrin Cuţitaru, decanul Facultăţii de Litere.

„Mi se pare totuşi bun“

Optimist este şi decanul Facul­tăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, care subliniază că există o strategie pentru susţinerea studenţilor. Deşi concurenţa la ad­mitere este ridicată, numai 54,7 % dintre absolvenţii de FEAA obţin un loc de muncă. „Procentul de peste 50% mi se pare totuşi bun. Sigur că noi am dori să fie un procent mai mare. Avem deja multe acţiuni în această direcţie, o mai bună colaborare cu mediul de afaceri, o extindere a internship-urilor pe perioada de vară, a vacanţelor. Avem acţiuni la care invităm firme să îşi prezinte oferta, să discute despre şansele de integrare a noilor absolvenţi, despre cerinţele pe care le pun ei la angajare. Am fost angrenaţi în proiecte care au ca obiectiv tocmai o creştere a gradului de angajabilitate, absolvenţii noştri sunt îndrumaţi să îşi deschidă propria afa­cere. Situaţia perfectă este greu de atins, dar, în măsura în care se discută despre criza economică, despre scăderea ofertei pe piaţa locurilor de muncă, asemenea procente sunt convingătoare“, arată Dinu Airinei.

Unde sunt cele mai mari probleme

Şapte dintre facultăţile de la Universitatea „Cuza“ au obţinut rezultate sub 50% la procentul de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor. Astfel, la Sport avem doar 48,6% angajaţi, la Filosofie -46,5%, la Drept -43,6%, la Istorie -43%, iar la Teologie Catolică - 41,4%. Codaşele clasamentului sunt Facultatea de Biologie (40%) şi cea de Geografie şi Geologie (35,5%). În ambele cazuri, doar jumătate dintre foştii studenţi angajaţi folosesc cunoştinţele acumulate de-a lungul anilor de studii, lucrând în domeniu. „Mi se pare firesc, pentru că domeniul didactic la aceste discipline a avut de suferit în urma reformei în învăţământul preuniversitar. Absorbţia în învă­ţă­mânt este diminuată“, a explicat Constatin Rusu, profesor la Geografie, procentajul atât de scăzut. Deşi s-ar crede că tinerii licenţiaţi neangajaţi preferă să îşi continue studiile, statistica arată că doar 55% dintre ei iau în calcul această opţiune. 34% sunt fără loc de muncă, 6% sunt liber profesionişti, 1% antreprenori, iar 4% au declarat că sunt „în altă situaţie“.

Facultăţile tehnice sunt şi ele în regres

Nici la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ studenţii nu o duc mai bine. O analiză a datelor despre inserţia profesională din 2006 până în 2011 arată o scădere îngrijo­rătoare a procentelor. Cele mai ofertante facultăţi sunt Automatică şi Calculatoare, Construcţii şi Instalaţii şi Arhitectură, unde, în 2011, aproape 80% dintre absolvenţi îşi găseau un loc de muncă. La aceleaşi specializări, în 2006, angajarea era de aproape 100%. La Inginerie Electrică, 68% dintre absolvenţi se angajează (faţă de 80% în 2006), la Electronică - 60% (faţă de 93% în 2006), iar la Mecanică doar 50% (faţă de 85% în 2006).
O scădere de 30% s-a înregistrat la Inginerie Chimică, unde doar 46% dintre absolvenţii din 2011 s-au angajat. Rezultatele sunt mai îngrijorătoare la Facultatea de Construcţii de Maşini, unde, în 2006, absolvenţii obţineau un loc de muncă în proporţie de 90%, spre deosebire de anul 2011, când procentul de angajare este de 43%. O scădere similară se înregistrează la Ştiinţa şi Ingineria Materialelor: 80% angajaţi în 2006, doar 35% în 2011.
Puţini absolvenţi de Hidro­tehnică sau Textile au reuşit să se angajeze în ultimii ani (55, respectiv 53%), dar nici în 2006 situaţia nu era mai fericită (43, respectiv 38%). Procentul celor care, dintre cei ce s-au angajat, lucrează şi în domeniul în care s-au pregătit nu este însă cunoscut la UTI. În pri­vinţa celorlalte universităţi ieşeni, acestea nu deţin date în sensul de mai sus.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri