FOTO: De ce se usucă şi mor mii de arbori din Iaşi? „Poate reuşim să mai sal­văm din ei“

Seceta pare să fi luat un tribut greu copacilor din oraş. O zecime din arborii plantaţi de Primărie, prin Servicii Publice SA, după aprobarea plantării a 10.000 de tei în oraş, s-au uscat deja. Luând în calcul şi arborii mai vârstnici, uscaţi şi identificaţi pe parcursul anului, cifra ajunge la aproape un sfert din ritmul de plantare al Servicii Publice. Aceasta în condiţiile în care fiecărui ieşean îi revin doar 8 mp de spaţii verzi, nici măcar o treime din normele europene de 26 mp de spaţii verzi pe cap de locuitor. Ca o ilustrare, şase ieşeni respiră oxigenul furnizat de un singur copac. Cum a fost posibil acest adevărat „genocid“ al teilor, care sunt zonele cele mai lovite, ce explicaţii au autorităţile locale şi ce măsuri de urgenţă se propun?

GALERIE FOTO

„Un grad de uscare de 10% din plan­tă­rile noi este rezonabil, mai ales în con­di­ţiile secetei din acest an, norma tehnică admisă fiind mai mare. Cauzele sunt cla­re: lipsa apei din cauza verii extrem de secetoase şi faptul că arborii plantaţi nu au avut o reţea a rădăcinilor suficient de dezvoltată pentru a rezista. În unele zone ale Iaşului avem şi probleme legate de sol, care nu este potrivit pentru copaci. Noi facem tot posibilul pentru a salva cât mai mulţi copaci“, a explicat directorul general al SC Servicii Publice SA, Laurenţiu Ivan.

S-au plantat 7.000 din 10.000

Societatea care îngrijeşte spaţiile verzi din oraş administrează 260 ha de parcuri, ga­zon, ronduri şi aliniamente de arbori. Pe acestea se găsesc în total aproape 50.000 de copaci, la o populaţie aproximativă de 320.000 de locuitori. Pe 31 iulie anul trecut, Consiliul Local a adoptat o hotărâre prin care stabileşte un obiectiv de plantări de 10.000 de tei, până în 2016. Până acum au avut loc două campanii de plantare, în toamna anului trecut şi în primăvara acestui an, SC Servicii Publice plantând în total 5.907 tei. Alţi 573 de copaci au fost distribuiţi şcolilor şi grădiniţelor, iar 168 de tei, către asociaţiile de proprietari şi persoa­nele fizice, în cadrul campaniei „Adoptă un tei“.

„Unde au fost mai mulţi tei plantaţi odată, cu elevii, au participat şi oamenii noştri. În rest, am pus la dispoziţia doritorilor arborii şi am dat instrucţiunile ne­ce­sare pentru plantare şi întreţinere. Nu ştim exact care este situaţia teilor plantaţi de asociaţii, dar avem încredere că au ajuns pe mâini bune. Oamenii au stat efectiv la coadă pentru a lua copacii. Nu stai la coa­dă ca să-i faci lemne de foc“, a spus Ivan.

În toamna anului trecut şi în primăvara acestui an au fost efectuate aproape exclusiv plantări de tei. Alte specii au fost plantate doar acolo unde s-a impus înlocuirea unui copac uscat. Ritmul plantărilor a fost mai alert decât cel stabilit de CL. Din cei 10.000 tei stabiliţi a se planta în doi ani, au mai răms de plantat doar 3.352 de exemplare. Şi pierderile însă au fost semnificative. SC Servicii Publice nu deţine o estimare a copacilor uscaţi în întreg oraşul, fiind urmăriţi în special cei de pe aliniamentele stradale. Pe acestea s-au uscat în acest an 615 tei abia plantaţi şi 815 arbori plantaţi în anii trecuţi.

Cele mai afectate zone

Cel mai grav afectate zone sunt CUG, Nicolina, Dacia, Alexandru cel Bun şi Can­temir, unde s-au uscat 839 de copaci, din care 250 de tei proaspăt plantaţi. Pe bulevardul Cantemir, de la pod la Gara Inter­na­ţională, două treimi din arborii tineri de pe partea dreaptă a arterei sunt uscaţi. Copacii aflaţi la stradă, în faţa grădiniţei „Sf. Pa­rascheva“, s-au transformat cu toţii în sche­lete. Doar copacii din curtea grădiniţei au supravieţuit. Aflaţi în curte, fără a avea ră­dăcinile acoperite de asfalt, au beneficiat de mai multă apă. În zonele Podu Roş, Pa­lat, Calea Chişinăului, Tudor Vladimires­cu, angajaţii Servicii Publice au numărat 300 de copaci uscaţi, din care 120 de tei tineri. În zona centrală şi cartierul Tătăraşi au fost recenzaţi 135 de copaci uscaţi, 90% fiind tei tineri. Un procent asemănător se regă­seşte şi în Copou, Păcurari şi Canta. Deşi numărul copacilor uscaţi este relativ redus, respectiv 156, 80% sunt tei proaspăt plantaţi.

„Abia la primăvară putem şti dacă într-adevăr toţi copacii respectiv sunt us­caţi. Copacul poate să pară uscat, dar să fie încă viabil. Poate reuşim să mai sal­văm din ei“, a spus Ivan.

Conform reprezentanţilor Servicii Pu­bli­ce SA, principala cauză a uscării arborilor a fost seceta. Societatea dispune de doar 6 cisterne care pot fi utilizate pentru udări. Conţinutul unei cisterne ajunge pentru udarea a 1.000 mp de gazon, după care ea trebuie reumplută. Pe parcursul acestui an au fost amenajate zece puncte în care ga­zo­nul este irigat cu aspersoare, în Copou, Alexandru cel Bun, Fundaţie, Podul de Pia­tră şi în faţa Teatrului Naţional, pentru a permite utilizarea cisternelor la udarea co­pacilor.

„Noi am vrut să amenajăm pe aliniamente sisteme de irigare prin picurare, dar nu avem apă. Nu există amenajate cămine unde să ne putem racorda la reţeaua publică de apă. Vom prinde acest lucru pe anul viitor, în planul de in­ves­ti­ţii. Am făcut deja solicitări către ApaVital pentru 20 de astfel de puncte. Până atunci, udăm «la mână», dar suntem limitaţi de timp şi resurse. Avem 150 de oameni pe spaţii verzi, organizaţi în două ture, şi nu se ocupă doar cu udările, ci şi cu plantări sau alte operaţiuni. Apoi, nu putem uda copacii oricând. Dacă-l ud la prânz, pe caniculă, îl opăresc, l-am terminat. Dacă ud noaptea, trebuie să plătesc în plus oa­me­nii“, a explicat Ivan.

Plantarea cu hârleţul, o greşeală

Plantarea teilor cu hârleţul reprezintă o a doua cauză a uscării lor. Teii plantaţi au în jur de şase ani, reţeaua radiculară fiind încă puţin dezvoltată. O soluţie ar fi plantarea unor arbori mai dezvoltaţi, în vârstă de mă­car 10 ani. Aceştia sunt însă prea mari pentru a mai putea fi plantaţi prin săpături manua­le. Directorul Servicii Publice SA susţine că a luat în calcul varianta, dar ea nu va putea fi aplicată decât în viitor.

„Am cum­părat anul trecut un utilaj pentru scos co­pacii cu tot cu balot, singura din Moldova de acest gen. Are o sapă ca un fel de cupe de îngheţată, cu care poate fi scos un copac cu un diametru mai mare de 4 cm fără a-i afecta rădă­ci­nile. Vom putea ţine copacii încă 2-3 ani în pepinieră şi le forţăm creşterea rădă­ci­nilor într-un balot astfel încât să-i putem transplanta fără riscuri. Abia ăla, când l-am pus, e copac adevărat“, a încheiat Ivan.