O zi şi o noapte pentru a ajunge la raclă. Ce nu s-a văzut până acum!

Duminică, şirul de pelerini a mai scăzut, însă cei care s-au aşezat la rând în jurul amiezii au trebuit să aştepte cel puţin 15 ore pentru a se închina la moaştele Cuvioasei Paraschiva.

Sâmbătă, de sărbătoarea Cuvioasei Paraschiva, pelerinii care au venit să se închine la moaştele scoase lângă Catedrala Mitropolitană au atins un număr record pentru ultimii ani. Pe lângă cei care au stat la coadă, câteva mii de credincioşi au participat la slujba care s-a ţinut pe scena amenajată vizavi de Primărie, pe pietonalul Ştefan cel Mare. Slujba a început de la ora 9.00, iar la câteva minute după îndemul lui IPS Teofan de a nu se crea îmbulzeală şi fiecare „să-şi găsească un locuşor“, deja nu se mai putea circula pe pietonal. În scurt timp, parcul din faţa Teatrului Naţional a devenit şi el neîncăpător, iar oamenii circulau cu greutate şi pe lângă clădirea Primăriei.

La Liturghia care s-a încheiat după ora 12.00, au participat doar reprezentanţi ai autorităţilor locale, de la Bucureşti lipsind personalităţi cunoscute. Cei care au ajuns sâmbătă la amiază să se închine la moaştele Cuvioasei Parascheva, au stat la rând de vineri seară, de la orele 20.00 sau 21.00.  Rândul a înaintat greu, iar sâmbătă dimineaţă, în zona în care pelerinii intrau de pe Bahlui pe străduţele de lângă Mitropolie, pe la stâlpul 51, s-a şi iscat o ceartă între pelerini, aplanată cu greu de forţele de ordine. În acea zonă au mai avut loc mici conflicte, principalul motiv fiind faptul că unii pelerini nu au respectat rândul. În jurul amiezii, sâmbătă, coada a ajuns până la stâlpul 70, cu menţiunea că rândul de persoane care se aflau pe malul Bahluiului a fost mult mai lat, fiind formate şiruri de 6 sau 7 persoane. Duminică la amiază şirul de pelerini a mai scăzut comparativ cu ziua de sâmbtătă, însă ultimele persoane se aflau tot pe malul Bahluiului, la stâlpul 51. Credincioşii care s-au aşezat în cursul zilei de ieri, dar şi cei care au venit mai târziu, mai au timp să se închine, reprezentanţii Mitropoliei declarând că moaştele Cuvioasei Paraschiva vor rămâne afară atâta timp cât vor mai exista pelerini la coadă.

Un bătrân de 90 de ani, de la Bălţi, s-a rugat pentru unirea Basarabiei cu România

O prezenţă emoţionantă la racla cu moaştele Cuvioasei Paraschiva a fost şi Alexei Gorea, un român basarabean care nu a mai ajuns în România din 1941. Acesta s-a întors pe meleaguri româneşti special pentru a se închina la moaştele Cuvioasei Parascheva, declarând că una din marile lui dorinţe şi rugăciune este aceea ca România să se unească cu Basarabia. Alexei Gorea s-a născut în anul 1927, pe timpul României Mari. Acesta a devenit cunoscut în presa din Basarabia după ce i-a trimis o scrisoare prim-ministrului Pavel Filip, căruia i-a cerut ajutorul să vândă cele 500 de kilograme de miere pe care le-a strâns timp de un an. Alexei Gorea a lucrat toată viaţa ca dascăl, cântăreţ bisericesc, participând duminică de duminică la slujbele religioase. Bărbatul a făcut şi un an şi jumătate de închisoare pe timpul comunismului, iar cea mai mare dorinţă a sa este să vadă Unirea Basarabiei cu România înainte de a muri. Moş Gorea a făcut 7 clase la Bălţi, apoi liceul l-a contunuat în România, la Iaşi, unde a făcut „liceul de dăscălie“.

Alexei Gorea este mezinul unei familii de 14 copii, iar în curte are 38 de stupi, anual acesta obţinând mai bine de 500 de kilograme de miere, banii din comercializarea acesteia donându-i pentru contrucţia bisericii „Sfântul Proroc Ilie“, a cărui paroh este unul dintre fiii săi. În România a ajuns cu sprijinul autorităţilor din România, care au aflat de povestea lui Alexei Gorea de la o româncă aflată la muncă în Italia, care la rândul ei a aflat povestea bătrânului de pe Facebook.