OFICIAL Un cutremur nocturn ar ucide 900 de ieşeni. Vezi zonele periculoase din oraș

Cutremurele sunt apreciate în studiile IJSU Iaşi ca un risc complex, acestea putând fi însoţite în zona Iaşului de fluidizări, tasări şi surpări ale terenului, care pot duce la amplificarea forţei undelor seismice. Cele mai puternice efecte ale unor cutremure sunt posibile în municipiul Iaşi şi partea de sud-est a judeţului, zonă care include 45% din suprafaţa şi 65% din populaţia judeţului. În municipiu, amplificarea undelor seismice este maximă, fiind cauzată de straturile predispuse la lichefiere, existenţa pânzei freatice şi zonele cu nisip aflat sub presiune.

Majoritatea clădirilor au fost construite înainte de 1977, când încă nu existau norme de protecţie antiseismică. La acest fapt se adaugă uzura în timp a clădirilor, cea mai expusă zonă fiind centrul municipiului. La acesta se adaugă zona cuprinsă între Podu Roş şi Podul de Piatră, respectiv bulevardul Dimitrie Cantemir, bulevardul Nicolae Iorga şi aleea Decebal, zona cuprinsă între Gara Nicolina, bulevardul Primăverii, splai Bahlui şi campusul Tudor Vladimirescu, zona din cartierul Tătăraşi delimitată de străzile Vasile Lupu şi Ciurchi şi cartierul Copou, respectiv zona delimitată de străzile M. Costăchescu şi Codrescu şi bulevardul Carol. Perioada de revenire a unui cutremur de minim 7 grade pe scara Richter este de 33 de ani.

Ziua ar fi doar 200 de morţi

Un număr de peste 48.400 de locuinţe sunt vulnerabile în cazul unui cutremur puternic, aproximativ 1.500 putând să se dărâme în întregime. Un cutremur produs în timpul nopţii ar face aproximativ 3.400 de victime, din care aproape 900 ar reprezenta urgenţe absolute. În cursul zilei, numărul total al morţilor şi răniţilor în cazul unui cutremur puternic a fost estimat la 200. De-a lungul timpului, 182 km din cursurile de apă din judeţ au fost regularizaţi, au fost construite diguri în lungime de 256 km şi 17 baraje de acumulare, toate fiind destinate prevenirii inundaţiilor.

Perioada cea mai periculoasă este considerată intervalul martie – mai, când se înregistrează cele mai importante precipitaţii. Cel mai important baraj, cel de pe Prut de la Stânca-Costeşti, poate face faţă unui debit al râului de 700 mc/sec, de 8 ori mai mare decât cel mediu. Peste acest nivel însă, apare riscul unor inundaţii catastrofale. „În situaţii deosebite, în cazul ruperii barajului, s-ar produce în aval inundaţii catastrofale cu consecinţe grave prin ruperea digurilor de apărare a incintelor Trifeşti – Sculeni, Sculeni – Ţuţora şi Ţuţora – Gorban, fiind afectată o suprafaţă de aproximativ 38.000 ha, împreună cu localităţile situate în albia majoră a râurilor Prut, Jijia până la Andrieşeni şi Bahlui, până la Iaşi“, este scenariul cel mai grav luat în calcul pentru lucrările de apărare de pe Prut. Avarierea acumulării Tansa – Belceşti de pe Bahlui ar afecta linia de cale ferată Iaşi – Hârlău, 300 de gospodării şi obiectivele social-economice din zonele de luncă din Erbiceni şi Podu Iloaiei.

Bahluieţul devine mai periculos pentru Iaşi decât Bahluiul

În afara Prutului, cel mai periculos râu pentru Iaşi nu este Bahluiul care îl traversează, ci un afluent al acestuia, Bahluieţul, în lungime de doar 41 km. Acumularea de la Podu Iloaiei, în suprafaţă de 150 ha, are rolul de a ţine în frâu pârâul. O avarie la această acumulare ar duce la inundarea a 300 de locuinţe, a gării Podu Iloaiei şi a zonelor adiacente, ca şi a comunei Leţcani şi a cartierelor Dacia şi Păcurari. În total, râurile din judeţ pot provoca inundaţii pe o suprafaţă de 70.800 ha, înregistrându-se 27.000 de sinistraţi. Jumătate din suprafaţa inundabilă şi 45% dintre sinistraţi s-ar afla în cazul unei catastrofe în Iaşi şi împrejurimi, râurile „vinovate“ fiind Bahluiul, Nicolina şi Repedea.

Relieful deluros al judeţului, rocile din care este format solul şi suprafeţele mici acoperite cu pădure au creat un risc natural de alunecare a terenului. Defrişările, irigaţiile şi supraîncărcarea terenului cu construcţii nu au făcut decât să-l accentueze. Cele mai întinse suprafeţe supuse riscului de alunecare se întâlnesc pe aliniamentele Coasta Bârnova – Voineşti – Strunga şi Târgu Frumos – Cucuteni – Hârlău – Deleni. În municipiu, alunecările de teren pot fi provocate de pânza de apă freatică în zonele Copou şi Centru – Palatul Culturii, nisipurile sub presiune în zona Spitalului „Sf. Spiridon“ şi lichefiabile în zona Teatrului Naţional – Palatul Culturii. Riscul de alunecări este cel mai mare în lunile ianuarie – martie prin reactivarea unor alunecări vechi sau chiar prin apariţia altora noi.