Pot fi opriţi tâlharii din Păcureţi? Polițiști trimiși să patruleze non stop în zonă

marți, 20 decembrie 2016, 03:02
5 MIN

Poliţia susţine că va spori numărul patrulelor din zonă. Protecţia Copilului a mers în Păcureţi pentru a discuta cu părinţii minorilor 

Ieşenii care locuiesc în capătul municipiului şi sunt nevoiţi să traverseze zona Păcureţi, au ajuns la capătul răbdării. Aceştia se plâng că, în momentul în care ajung prin zonă, sunt puşi la „încercare“ de copii ţiganilor din zonă. Aceş­tia aruncă bolovani uriaşi în mij­locul drumului ca şoferii să o­prească apoi se reped la autotu­risme, deschid portierele şi înhaţă tot ce este mai de preţ în interior (VEZI AICI).

Reţelele de socializare abundă în ultimile zile cu reclamaţii ale celor care au întâmpinat asemenea probleme. Jurnaliştii „Zia­rului de Iaşi“ i-au întrebat pe poliţiştii ieşeni dacă au cercetări în desfăşurare privind furturi în zonă. Aceştia au răspuns că le este greu să le contabilizeze de la în­ceputul anului, însă au o plângere formulată de o femeie săptămâna trecută. „Avem o plângere făcută la poliţie săptămâna trecută, unde o femeie a reclamat că mai mulţi copii i-au deschis uşile la autoturism, însă nu i-au sustras nimic. S-a luat decizia ca zona să fie mai des patrulată pedestru de poliţişti, cât şi cu autoturismele, atât ziua, cât şi noaptea“, a precizat Anca Vîjiac, din cadrul Poliţiei Iaşi.

Reprezentantul po­liţiei a mai precizat ieri că po­liţiştii, împreună cu doi asistenţi sociali de la Direcţa Generală pen­tru Asistenţă Socială şi Pro­tecţia Copilului Iaşi, au mers în zonă pentru a sta de vorbă cu pă­rinţii copiilor din zonă. „În­trucât persoanele care sunt în atenţia poliţiei nu au vârsta legală pentru a răspunde legal, poliţiştii de proximitate, împreună cu doi asistenţi sociali, au mers la faţa locului între orele 12 şi 14, unde au stat de vorbă cu părinţii acestora. Decizia de a merge în acel loc a fost luată de vineri, printr-o adresă specială trimisă insti­tuţiei“, a adăugat Anca Vîjiac, din cadrul Poliţiei Iaşi. 

Ţiganii sunt supăraţi de deranj

Unii dintre locuitorii din zonă sunt de părere că ţiganii care locuiesc în Păcureţi au recurs la aceste metode pentru descurajarea şoferilor care tranzitează zona. Astfel, ieşenii care locuiesc în Valea Lupului aleg ca din sensul giratoriu din capăt Păcurari să vireze la dreapta pe şoseaua Valea Rediului, apoi fac la stânga pe stradela Păcureţi şi ies din zonă pe strada Crizantemelor. La intrarea pe stradela Păcureţi, drumul este îngust, şi abia încape un autotu­rism. Pentru ca două autoturisme să treacă unul pe lângă celălalt este nevoie ca şoferii să se „li­pească“ cu roţile de trotuare şi să îşi plieze oglinzile portierelor, fapt care ar enerva ţiganii care au în proprietate autoturisme. De altfel, ţiganii ar mai fi supăraţi şi de numărul mare de autoturisme care trec prin zonă, pe timpul serii, când aceştia ies în stradă şi „socializează“. 

În Iaşi sunt zeci de copii care au avut probleme cu legea şi se află sub „umbrela“ asistenţilor sociali de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Co­pilului Iaşi. O parte dintre aceştia sunt şi din Păcureţi. Aceştia ne-au comunicat că sunt peste 100 de copii sub supraveghere specială. „Avem la centrul din Târgu Frumos 14 copii sub suprave­ghere, iar alţi 75 sunt în familii sub supraveghere. De asemenea, avem un număr de 17 copii în centrul de zi. Aceştia sunt preluaţi dimineaţa, sunt transportaţi la şcoală, li se dă de mâncare, sunt ajutaţi să-şi facă temele, apoi sunt duşi înapoi la casele lor. Copiii aceştia au un potenţial ridicat de delincvenţă“, a precizat Tiberiu Bantaş, pur­tă­torul de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi.  

Ce pot face autorităţile în cazul copiilor delincvenţi 

Minorii sub 14 ani din ţara noastră nu pot răspunde penal, potrivit legislaţiei în vigoare, de aceea legea prevede măsuri coercitive diferite ce pot fi luate în cazul delincvenţilor. Chiar dacă de la bun început autorităţile au suspiciunea că faptele sunt comise de o persoană sub 14 ani, în funcţie de speţă, acestea au obligaţia de a instrumenta un dosar penal care va fi clasat din cauza lipsei discernământului autorului. Netrimiterea în judecată nu înseamnă obligatoriu că minorul nu poate fi tras, într-un fel, la răspundere pentru fapta sa.

După ce este exonerat din punct de vedere penal, cazul minorului delincvent este preluat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, care poate fie să îl instituţionalizeze pe delincvent într-un centru de reeducare, fie să îl supravegheze pe acesta în sânul familiei. „În conformitate cu Legea 272/2004, copilul care a săvârşit fapte de natură penală şi care nu răspunde penal beneficiază de unele măsuri de protecţie. Comisia pentru protecţia copilului, când există acordul părinţilor, sau instanţa de judecată poate institui, temporar, măsura plasamentului sau a supravegherii specializate. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului întocmeşte un plan individualizat de protecţie în 30 de zile de când a fost sesizată. În baza acestui plan se solicită, de către Direcţie, instituirea unei măsuri“, ne-a explicat avocatul Olivian Moroşanu.

În prezent, în judeţul Iaşi, delincvenţii sunt instituţionalizaţi într-un centru din Târgu Frumos. Perioada maximă până la care pot rămâne copiii acolo este de un an, însă, în funcţie de tipul faptei comise, această perioadă poate fi prelungită de către instanţă. (Ionuț BENEA)

Comentarii