Caută 
Pacienţii în stare gravă vor fi scoşi la plimbare prin Iaşi
Spital Regional de Urgenţe fără chirurgie toracică și neurochirurgie la Iași?
5 MIN
Conform unor date publicate de Ministerul Sănătăţii, la Spitalul Regional de Urgenţe vor lipsi mai multe specialităţi, printre care: chirurgia toracică, neurochirurgia, nefrologia, obstetrica, pediatria sau oncologia. Asta înseamnă că bolnavii aduşi din toată Moldova la viitorul spital din Moara de Vânt vor fi plimbaţi în oraş pe la spitalele de Neurochirurgie, „Parhon“, sau „Cuza-Vodă“. În acelaşi timp, estimările iniţiale au fost date peste cap: spitalul de la Iaşi va avea numai 770 de paturi, iar cel de la Craiova, 1.029.
Spitalul Regional de Urgenţe din Iaşi (SRU) ridică noi semne de întrebare. Dacă discuţiile iniţiale arătau că, din cele trei spitale regionale – de la Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova – primul va avea cele mai multe paturi, cifrele oficiale descriu altă realitate. Ultimul document emis de Ministerul Sănătăţii (MS) pe tema spitalelor regionale arată că Iaşul are alocate, de fapt, cele mai puţine paturi: 770, spre deosebire de Cluj-Napoca, unde sunt alocate 908, şi spre deosebire de Craiova, unde sunt alocate 1.029 de paturi.
Potrivit Memorandumului cu tema: Aprobarea demersurilor propuse în scopul identificării de soluţii de finanţare pentru pregătirea proiectelor privind construcţia a trei spitale regionale în Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova, adoptat în şedinţa de guvern de pe 29 noiembrie 2011, din SRU Iaşi vor lipsi mai multe specialităţi. Anexa documentului arată că din spital vor lipsi specialităţi precum chirurgia toracică, neurochirurgia, nefrologia, obstetrica şi ginecologia, pediatria, oncologia medicală şi neonatologia. Din această cauză, – cel puţin conform structurii din memorandum -, cu toate că vom avea SRU, pacienţii vor fi plimbaţi în continuare de la un spital la altul.
„Nu ştiu cum s-a ajuns la această structură şi cine a decis să aloce atâtea paturi pe Iaşi, în condiţiile în care noi am cerut paturi şi pe chirurgie toracică, şi pe neurochirurgie şi pe pediatrie“, a arătat dr. Liviu Stafie, directorul DSP Iaşi.
„Trebuie să avem toate specialităţile chirurgicale să putem ajuta imediat acel pacient“
Structura anexată memorandumului amintit încalcă, potrivit DSP, prevederile ordinelor de ministru 1764/24 decembrie 2006 şi 323/18 aprilie 2011, potrivit cărora un spital regional de urgenţe trebuie să fie capabil să primească şi să îngrijească toate categoriile de urgenţe. Potrivit ordinului 1764/2006, SRU cu nivel de cu nivel de competenţă IA înseamnă spitalul clinic care asigură primirea, investigarea şi tratamentul definitiv al tuturor categoriilor de urgenţe critice traumatice, chirurgicale, cardiovasculare, neurologice şi neonatologice, inclusiv în cazul arsurilor.
„Spitalele din această categorie sunt de regulă spitale primitoare de pacienţi aflaţi în stare critică, în mod excepţional fiind necesar transferul unor pacienţi către o altă unitate sanitară pentru efectuarea tratamentului definitiv“, se precizează în sursa citată.
Or, în cazul în care structura anexată memorandumului din noiembrie 2016 rămâne definitivă, Iaşul va avea mai degrabă un SRU de nivel de competenţă inferior, încadrat în categoria IB conform ordinului 1764/2006. Într-un astfel de spital se asigură primirea şi tratamentul uneia ori mai multor categorii de urgenţe critice, „neputând acoperi integral toate categoriile, fiind de regulă necesar transferul unor pacienţi la alte spitale regionale sau nefiind posibilă primirea unor categorii de urgenţe din cauza lipsei de resurse umane ori materiale necesare“.
Potrivit medicilor urgentişti, Iaşul are nevoie de un SRU de nivel maxim de compentenţă, astfel încât pacientul critic să nu mai fie plimbat între spitale. De exemplu, pentru un pacient dintr-un accident rutier care ajunge la spital cu un abdomen acut chirurgical, cu un traumatism cranio-cerebral sever, inconştient şi cu multiple coaste rupte, care îi perforează plămânul, sunt absolut necesare specialităţile de chirurgie toracică şi neurochirurgia.
„Într-un astfel de caz, primul ajutor înseamnă asigurarea căilor respiratorii superioare, a doua etapă presupune echilibrarea hemodinamică, adică oprirea hemoragiei pacientului, iar a treia etapă presupune echilibrarea neurologică. Toate aceste trei etape sunt extrem de importante, de aceea, toate specialităţile implicate trebuie să fie în acelaşi spital. Într-un spital regional de urgenţe trebuie să avem toate specialităţile chirurgicale să putem ajuta imediat acel pacient. Să putem intra în echipă multidisciplinară în sala de operaţie şi să decidem împreună cu ce începem, unde e situaţia cea mai gravă. Nu putem plimba la nesfârşit pacienţii dintr-un spital în altul“, a arătat dr. Gabriel Perianu, medic primar UPU.
DSP: Am cerut 60 de paturi pentru neurochirurgie
Cu toate că Iaşul are mai multe spitale de monospecialitate – Spitalul de Neurochirurgie, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul Parhon, IRO, Boli Infecţioase şi maternităţi – unde pot fi primite şi tratate urgenţele specifice, conducerea DSP arată că SRU nu trebuie să nu aibă niciun pat pe aceste specialităţi.
„Sigur că avem Pneumoftiziologia şi Neurochirurgia, dar asta nu înseamnă că în SRU nu vom avea niciun pat pentru aceste specialităţi. La o întâlnire de acum un an la Ministerul Sănătăţii în care s-a discutat şi o posibilă structură a SRU, eu am cerut 25 de paturi pentru chirurgie toracică, 60 de paturi pentru neurochirurgie şi 50 pentru pediatrie. Ce s-a întâmplat între timp, de ce nu au fost luate în seamă aceste date, nu ştiu să vă spun“, a mai precizat dr. Liviu Stafie, directorul DSP.
Situaţia SRU Iaşi este cu atât mai contrariantă cu cât şi Cluj-Napoca are mai multe secţii de neurochirurgie şi un institut oncologic, iar în SRU sunt prevăzute alte 70 de paturi pentru prima specialitate şi încă 22 pentru oncologie medicală, în timp ce, la Iaşi, pentru ambele specialităţi sunt alocate zero paturi.
Potrivit deputatului Petru Movilă, membru în Comisia pentru sănătate şi familie de la Camera Deputaţilor, cifrele din anexa memorandumului semnat de fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu nu sunt finale.
„Cel mai probabil, este doar o variantă intermediară de lucru. Sunt convins că structura finală a SRU va reflecta realitatea din teren, în condiţiile în care spitalul ieşean va deservi cei mai mulţi potenţiali pacienţi din toate cele trei zone arondate spitalelor regionale. În regiunea de NE sunt peste 3 milioane de posibili pacienţi, ceea ce, potrivit calculelor iniţiale, ar fi însemnat în jur de 1.200 de paturi în SRU Iaşi. Este o eroare clară faptul că spitalul nu include paturi pentru specialităţi precum chirurgia toracică sau neurochirurgia. Ce facem cu pacienţii cu politraumă, îi trimitem de la SRU la spitalul de monospecialitate? Nu este logic, la fel cum nu este logic să avem dermatologie într-un astfel de spital“, a punctat deputatul.
Ministerul Sănătăţii şi Banca Europeană de Investiţii au semnat pe 5 decembrie 2016 un acord de servicii de consiliere în valoare de 1,5 milioane de euro, având ca scop facilitarea pregătirii proiectelor în vederea construirii celor trei spitale regionale. Construirea acestora este inclusă în Strategia României pentru sectorul sănătăţii şi în Programul Operaţional Regional pentru perioada 2014–2020.
