Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi încă mai resimte consecinţele scandalului admiterii studenţilor străini din toamna anului 2015. În afara cercetărilor aflate în desfăşurare de către organele de urmărire penală şi a proceselor din civil pe care universitatea le-a purtat cu câţiva dintre cei ce au reuşit să se înmatriculeze, Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior i-a micşorat acesteia calificativul acordat în urma evaluării periodice, în cel de „încredere“, de la „încredere ridicată“.
Astfel, UMF Iaşi devine singura instituţie de învăţământ superior de stat din capitala Moldovei care nu a obţinut calificativul de „încredere ridicată“, care certifică faptul că instituţia respectivă îndeplineşte toate criteriile de curriculă, de transparenţă şi de integritate şi că nu există niciun risc pentru studenţii care se înmatriculează la cursuri. În raportul final, comisia vorbeşte de o serie de „carenţe“ în gestionarea administrativă a universităţii şi de faptul că, „la data vizitei nu se poate vorbi de o administraţie eficace şi riguroasă“.
A fost nevoie de două vizite de evaluare
Din raportul comisiei se înţelege faptul că au fost nevoie două vizite pentru a putea evalua situaţia de la UMF Iaşi, 21-23 octombrie 2015 şi 14-15 aprilie 2016. „După plecarea comisiei de la sediul instituţiei, în seara zilei de 21 octombrie 2015, a avut loc o şedinţă a Consiliului de Administraţie. În dimineaţa zilei de 22 octombrie 2015, am aflat din presă că la această şedinţă a fost prezent ministrul educaţiei naţionale şi că, în cadrul acesteia, rectorul interimar în funcţie şi-a prezentat demisia. Ca urmare a deciziei rectorului de a demisiona precum şi a situaţiei indefinite privind conducerea managerială a universităţii, a fost considerată oportună întreruperea vizitei de evaluare şi reluarea ei la o dată ulterioară“, se specifică în raportul final.
În ceea ce priveşte diferitele nereguli constatate care au dus la scăderea calificativului acordat universităţii, raportul notează, printre altele, şi faptul că la programul Medicină în limba franceză s-a depăşit numărul maxim de studenţi ce trebuie şcolarizaţi în anul I pentru anii universitari 2013-2014 şi 2014-2015, 193 în primul an şi 171 în al doilea, faţă de 150, cât ar fi trebuit. „Universitatea declară că numărul de studenţi este justificat de solicitarea ministerului“, se precizează în raport. Tot acolo se notează şi o serie de recomandări pentru a atentua o parte din problemele identificate, printre acestea numărându-se şi încercarea de a realiza o „atmosferă colegială la nivelul tuturor facultăţilor din instituţie“ în condiţiile în care poziţia de rector a fost ocupată într-o perioadă scurtă de timp de patru persoane.
Comisia recomandă universităţii să crească numărul cursurilor şi orelor de pregătire de limba română în primii trei ani de studii pentru studenţii străini, acestea fiind insuficiente. Ei au determinat şi faptul că doar o treime dintre asistenţii din universitate au urmat cursuri de formare psihopedagogică şi recomandă universităţii să continue cursurile cu toţi cei 400 care există, dar şi de a găsi un cadru legal pentru a încuraja promovarea în funcţiile de conferenţiari şi profesori până la procentul de 25% la fiecare program de studiu acreditat. Totodată, ei încurajează universitatea să realizeze un audit extern cu privire la procedurile manageriale şi sistemul financiar-contabil.
Un psiholog la 6.000 de studenţi
Printre cele mai dure critici din raport au venit din partea evaluatorului străin şi a studenţilor ce au făcut parte din comisia de evaluare. Aceştia din urmă au remarcat că universitatea nu are o reţea de tip Alumni pentru a păstra legătura cu absolvenţii, că există un singur psiholog la cei peste 6.000 de studenţi ai universităţii şi că aceasta ar încălca legea prin faptul că nu permite cumularea burselor sociale cu alte tipuri de burse. „Bursele sociale nu respectă un cuantum minimal pentru a acoperi cheltuielile necesare pentru masă şi cazare, studenţii nu beneficiază în mod prezent de o reducere de minimum 50% pentru transportul în comun, biblioteca nu dispune de mecanisme reale pentru sancţionarea celor care întârzie nejustificat returnarea cărţilor în detrimentul celorlalţi studenţi“, au precizat studenţii în raport. Ei au mai surprins şi faptul că UMF Iaşi nu are un soft de identificare a plagiatului pentru tezele de licenţă şi disertaţii ale studenţilor.
Profesorul Alain Buzelay, evaluatorul străin, a apreciat că UMF oferă studenţilor un contact cu pacienţii mult mai frecvent decât alte universităţi şi că universitatea are spaţii renovate sau noi în centrul oraşului. Acesta însă face mai multe observaţii principale – cum că administraţia UMF Iaşi constituie o contra-putere ce a ocolit puterea academică, că aceeaşi administraţie opune o mare rezistenţă la solicitările studenţilor şi că există probleme cu asigurarea condiţiilor pentru învăţarea limbii române de studenţii străini. „Atât timp cât conflictul dintre puterea administrativă şi cea academică nu va fi soluţionat, nu putem acorda UMF Iaşi încrederea pe care, din punctul nostru de vedere, ea ar merita-o“, a conchis Alain Buzelay. UMF Iaşi a răspuns ARACIS într-o scrisoare în care a explicat că majoritatea recomandărilor propuse de către agenţie sunt în implementare şi că a luat în considerare inclusiv solicitarea unui audit extern. Conducerea UMF Iaşi nu a putut fi contactată pe parcursul zilei de ieri pentru a oferi un punct de vedere.