Parlamentarul roman (studiu de caz)

Aceste fiinte sint raspindite pe tot teritoriul Romaniei, dar isi desfasoara o mare parte din activitate intr-un perimetru restrins, construit de mina omului si numit impropriu Casa Poporului.

Interesul stirnit de aceasta subspecie sau varietate a fiintei umane a fost determinat de faptul ca, in urma studiilor desfasurate de-a lungul a patru ani, biologii si antropologii au descoperit ca Parlamentarus valachicus este primul caz cunoscut si studiat de regresie culturala la mamiferele antropoide. Cu alte cuvinte, subspecia in discutie reuseste – daca acesta e cuvintul potrivit – sa cada intr-o etapa de evolutie anterioara aparitiei fiintei umane civilizate. Trasaturile cele mai marcante ale exemplarelor de Parlamentarus valachicus (subspecie usor de confundat cu Homo sapiens) sint agresivitatea accentuata, tendinta de izolare fata de exemplarele obisnuite de Homo sapiens, aparitia unor caracteristici fizice distinctive, in special la masculi (crestere rapida in greutate, aparitia gusei si a cefei masive, expansiunea falcilor), reducerea abilitatilor de comunicare si de interactiune sociala etc.

Printre dovezile care i-au indemnat pe cercetatori sa avanseze o asemenea ipoteza riscanta se numara si constatarea unei degradari accentuate a limbajului articulat atit la masculii, cit si la femelele subspeciei amintite. Abilitatea exemplarelor de Parlamentarus valachicus de a controla limbajul articulat se reduce perceptibil in decursul timpului. La finalul celor patru ani de cercetari savantii au reusit sa prezinte citeva cazuri de fiinte ce pareau sa aiba toate atributele celei umane, dar care stapineau un vocabular de maximum patru-cinci sute de cuvinte, majoritatea acestora fiind fraze tip din domeniul juridic, politic si economic, laolalta cu o bogata colectie de injuraturi si vulgaritati banale. In urma unui experiment interesant, s-a observat ca un papagal lasat patru ani in acel spatiu inchis numit Casa Poporului asimileaza cu 20% mai multe cuvinte decit Parlamentarus valachicus, rezultat care a contribuit la avansarea uimitoarei ipoteze de mai sus.

Este adevarat ca au existat si obiectii la o astfel de idee. De exemplu, dupa aparitia lucrarii citate mai sus, citiva savanti din Italia au remarcat aparitia unui fenomen asemanator si printre membrii institutiilor legislative din Peninsula Italica si au sustinut ca e vorba de o eroare de perceptie provocata de un orizont de asteptare gresit calibrat. Cu alte cuvinte, membrii subspeciei Parlamentarus valachicus nu au regresat, ci au fost selectati pentru a locui Casa Poporului tocmai pentru ca se numarau printre exemplarele defavorizate intelectual ale speciei de pe teritoriul tarii in discutie.

Obiectiile lor au fost spulberate insa de unul dintre antropologii de renume ai Marii Britanii, care a aratat ca avem de-a face cu exemplare umane care detin diplome de licenta si chiar titluri de doctor la universitati prestigioase din Romania. In egala masura, aceste fapturi fac parte din clasa instarita a populatiei si constituie motorul activitatii economice din acea tara. Discrepanta dintre pozitia ocupata in societate, averea si educatia lor – pe de o parte – si slabele lor reflexe intelectuale si sociale – pe de alta parte – sustin mai degraba ipoteza regresiei culturale si indreptatesc categorisirea lor drept subspecie a Homo sapiens.

Argumentul savantului britanic a fost, de buna seama, unul foarte greu de ignorat, fiindca e greu de crezut ca, de exemplu, un doctor in stiinte juridice sau economice nu e in stare sa articuleze citeva propozitii corecte in limba materna.

Polemicile au fost intrerupte – probabil temporar – de vestea ca un grup de citeva zeci de Parlamentari valachi au migrat in spatiul primitor al Coastei de Azur. Oamenii de stiinta (oameni si ei!) s-au grabit sa elaboreze noi proiecte de cercetare, in speranta obtinerii unei burse la Cannes sau Monte Carlo. Ni se promite ca rezultatele studiilor lor nu vor intirzia sa apara.

Publicitate și alte recomandări video