A fost lansat cel mai mare proiect din istoria Universităţii de Ştiinţele Vieţii: 25 de milioane de euro pentru un complex pentru învăţământ dual la Ezăreni

Pregătirea viitorilor absolvenţi ai AgriTech se va face în funcţie de cerinţele concrete ale firmelor ieşene, care de multe ori nu îşi găsesc specialişti cu studii medii, pentru anumite meserii. Concret, a explicat prof. dr. Gerard Jităreanu, rector al USV Iaşi la lansarea proiectului „Construire infrastructură pentru învăţământ dual – AGRITECH”, aceasta implică construcţia la Ezăreni, pe terenul USV Iaşi, a unui întreg campus pentru pregătirea elevilor în învăţământ profesional şi tehnic.

Cum va arăta campusul

Campusul va cuprinde un cămin studenţesc cu o capacitate de aproximativ 140 locuri, distribuite în 70 camere, o clădire multifuncţională, care include cantină pentru aproximativ 200 de persoane, săli de curs, cabinet medical, birouri pentru personal, o sală de sport de dimensiune medie, cu o capacitate în tribună de 100 locuri, o clădire pentru recepţia produselor, care va include şi un laborator de analiză a produselor.

Într-o altă clădire vor fi dezvoltate cinci ateliere de practică, pentru specialităţi agricole: unul pentru simularea proceselor din fermă, altul pentru medicină veterinară, două pentru digital farming în sectorul vegetal, respectiv zootehnic, şi unul pentru practică în industria alimentară. Iar o altă clădire le va fi destinată elevilor care fac practică în specialităţile sisteme industriale avansate, mecanică smart, inginerie chimică şi design industrial şi inginerie civilă, arhitectură şi prospecţiuni terestre.

“Sunt 100 de hectare, tot ce înseamnă curţi construcţii, hale şi microproducţie şi 107 hectare teren agricol pentru practică, experimente în câmp, pe suprafaţa fermei. Acolo va fi construit acest campus. În ţară se vor dezvolta zece proiecte pentru învăţământul dual, dar acesta este singurul din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est”, a mai precizat rectorul Gerard Jităreanu.

50% teorie, 50% practică

“Capacitatea este de 200 de elevi pe an şi vor fi împărţiţi pe specializări. Iar specializările pe care le vom pregăti vor depinde de cerinţele operatorilor economici. Aşa funcţionează învăţământul dual, operatorii economici dau comanda, solicită, «am vrea un număr de absolvenţi în această specializare». Facem grupe de lucru, de învăţare, iar noi, universităţile şi colegiile, asigurăm pregătirea teoretică şi pregătirea practică în campus. Iar activitatea se va desfăşura şi în firmele care solicită absolvenţii de învăţământ dual. Activitatea se va desfăşura cam cu 50% teorie, 50% practică şi în al doilea an se poate ajunge la 55-60% practică şi diferenţa pregătire teoretică. Insistăm pe pregătirea practică. Cei care termină liceul şi după aceea termină învăţământul dual au o diplomă echivalentă învăţământului post-liceal. Dar ei vor putea în acelaşi timp să continue la nivel de universitate, la nivel de licenţă. Şi atunci şi acest nivel de licenţă poate fi normal, ca acum, sau dual. Pentru acest tip de învăţământ de licenţă încă nu s-au elaborat norme, dar noi ne pregătim în avans, pregătim campus, pregătim locuri de practică, urmând ca la nivel de ARACIS să se elaboreze planuri de învăţământ, strategii, pe baza care o să se facă o finanţare. Şi să se stabilească tipul de diplome care se vor acorda”.

Termenul de finalizare a campusului este al doilea trimestru al anului 2026, ceea ce îi face pe cei doi rectori parteneri în proiectul AgriTech să spere că în 2027 prima generaţie de elevi din sistemul de învăţământ dual din Iaşi îşi va putea începe cursurile şi practica.

Pentru dezvoltarea consorţiului de la Iaşi, iniţial, USV şi Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi (UTI) au început separat demersurile, a mărturisit prof. dr. Dan Caşcaval, rector al UTI Iaşi: „Noi am început, de fapt, simultan. Apoi, văzând condiţiile din ghidul de finanţare, a fost clar pentru noi că cea mai de succes formulă era un parteneriat. Pot să spun că prin acest proiect cred că sunt cei mai mulţi bani aduşi în Iaşi în ultimii ani. Dacă adăugăm şi sumele aduse prin proiectele de digitalizare ale fiecărei universităţi, iată, încă aproape 20 milioane de euro de la fiecare universitate, iată că universităţile ieşene sunt un motor clar de atragere a banilor, şi nu puţini, în ultimii ani”.

La nivel naţional vor fi 10 campusuri

În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost prevăzută alocarea a 338 de milioane de euro pentru dezvoltarea celor zece consorţii regionale şi pentru dezvoltarea şi dotarea a zece campusuri profesionale integrate.

“Una dintre principalele probleme cu care se confruntă Învăţământul Profesional şi Tehnic în momentul de faţă, se arată în PNNR, este ineficienţa pregătirii practice, explicabilă prin cel puţin trei categorii de factori:

● raportul inadecvat dintre teorie şi practică (mai cu seamă în cazul învăţământului liceal tehnic);

● lipsa sau slaba calitate a dotării din atelierele şcoală;

● pregătirea modestă a personalului de specialitate din şcoli şi absenţa unor raporturi contractuale clare între şcoală şi potenţialii angajatori, mai ales pentru anumite specializări sau parteneriate foarte recente”. Acelaşi document, care a stat la baza constituirii consorţiilor pentru învăţământul dual, mai argumentează că “ Învăţământul Profesional şi Tehnic (ÎPT) nu poate funcţiona într-un mod eficient în lipsa unui parteneriat solid cu partenerii sociali, mai ales cu cei din mediul economic, astfel încât să se poată realiza învăţarea la locul de muncă. (…) Până în prezent, numărul total al operatorilor economici, implicaţi în pregătirea practică a primei generaţii de absolvenţi de învăţământ dual certificaţi, a atins cifra de 236. 53% dintre operatorii economici implicaţi în învăţământul dual, care au devenit angajatori, au preluat ca forţă de muncă aproximativ o treime din numărul total al absolvenţilor de învăţământ dual certificaţi, din promoţia 2020”.

Din consorţiul AgriTech mai fac parte, alături de cele două universităţi ieşene, un liceu tehnologic din Miroslava, patru colegii tehnice sau agricole şi de industrie alimentară din Fălticeni, Iaşi şi Târgu Neamţ, două municipii (Iaşi şi Fălticeni), un oraş (Târgu-Neamţ) şi o comună (Miroslava), dar şi cinci societăţi comerciale.

18 milioane de euro vor intra în ferma de la Ezăreni

Proiectul e important, susţine prof. Dan Caşcaval, şi pentru că “le conferă elevilor de liceu o motivaţie să aleagă o universitate. Să ştie clar de ce o aleg. Pentru că, în prezent, foarte mulţi merg, cumva, orbeşte. Ori, prin acest proiect, văzând ce se întâmplă într-o universitate sau în cealaltă, elevii de liceu pot să aleagă în cunoştinţă de cauză un drum, o carieră”.

„Este cel mai mare proiect din istoria universităţii noastre, cel mai mare proiect de infrastructură din istoria noastră”, a insistat şi rectorul USV Iaşi, care a adăugat: “Cea mai mare parte a acestei sume va fi investită în campusul de la Ezăreni, actuala fermă Ezăreni, deci până la 18 milioane de euro din cele 25, sunt alocate pentru construcţii noi, pentru utilaje, echipamente şi tot ceea ce înseamnă digitalizare, informatizare. Va fi un campus foarte modern şi sperăm că va atrage companii private, care la rândul lor să solicite pregătirea unor absolvenţi”.

Directorul Departamentului pentru Relaţii cu Mediul Economic din cadrul Universităţii de Ştiinţele Vieţii, prof. dr. Ştefan Gavril, atrage însă atenţia asupra a două mari provocări cu care se va confrunta AgriTech: „Prima se referă la realizarea infrastructurii tehnice, într-un timp scurt şi, din experienţa pe care o am, ne dăm, mă scuzaţi, nu ştiu dacă să spun, ne dăm cu stângul în dreptul administrativ şi ne întârziem. Intrăm în jocul licitaţiilor şi trec 2-3 ani. Sper să nu ajungem în acest joc, în această capcană. Şi a doua provocare e reprezentată de două tipuri de interese: este interesul mediului privat, şi interesul universităţilor şi al şcolilor. Aceste două interese, în sălile de curs şi la conferinţe, par că sunt convergente, că sunt împreună. În realitate, în ultimii 30 de ani, cumva am mers pe două drumuri paralele. Şi acum o să ne vină destul de greu să ne punem din nou la aceeaşi masă, noi, universitarii, să ne readaptăm curricula intereselor din mediul privat, iar mediul privat trebuie să înţeleagă care este tendinţa economiei în general”.

Berdan (Electra): „ar fi o soluţie foarte bună învăţământul dual”

L-am întrebat pe Marian Berdan, CEO şi fondator al Grupului de firme Electra dacă crede că învăţământul dual va reuşi să furnizeze specialiştii pe care, în prezent, firmele îi găsesc cu mare greutate sau nu îi găsesc deloc. “Noi, oamenii de afaceri, ne plângem mereu unul altuia că nu mai găsim angajaţi, nu sunt oameni pregătiţi, nu mai există pasiune pentru meserie la cei tineri, nu mai există dorinţa de a deveni cei mai buni. Învăţământul dual ar fi o soluţie foarte bună – dar pentru noi ar trebui să îi pregătească pe elevi şi pe partea de electronică şi electrotehnică – ar fi o soluţie foarte bună învăţământul dual, aşa cum spuneam, cu condiţia să se facă şi carte aşa cum trebuie”.

Învăţământul dual va fi, se pare, terenul pe care mediul academic şi cel economic vor desfăşura negocieri şi vor face concesii, iar succesul acestui tip de învăţământ depinde mult de încrederea pe care oamenii de afaceri o vor avea în noile şcoli. Însă, mai spune Ştefan Gavril, cercetarea şi învăţământul vor “victoriza” economia României: „România importă astăzi mâncare de opt miliarde de euro. Opt miliarde de euro înseamnă 3,2% din PIB. Iar 3,2% din PIB înseamnă finanţarea întregului învăţământ românesc. Importăm de opt miliarde, exportăm de trei, şi avem un deficit de cinci miliarde de euro. Dacă ne unim eforturile, în următorii, nu ştiu, 10 ani, dacă am reduce acest deficit şi am devenit exportator net, am avea bani pentru dezvoltarea şcolii, a cercetării, pentru a victoriza economia României. De aici rezultă importanţa relativă a acestui proiect”.