A treia putere în stat, paralizată complet la Iaşi. Judecători, procurori şi grefieri cer salarii cu 25% mai mari. Ce salarii au acum

Protestul grefierilor şi magistraţilor îşi are originea într-o decizie pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în aprilie. Prin aceasta, a fost eliminată o plafonare a salariilor din sistemul judiciar introdusă în 2018. Decizia Curţii de Apel Ploieşti a condus la majorarea salariilor cu aproximativ 25%. Sumele necesare nu existau în bugetul naţional pentru acest an şi, în lipsa unei rectificări bugetare, nu au fost alocate nici pe parcursul anului. Ca urmare, în sistemul judiciar s-au plătit în continuare salariile valabile în anii trecuţi. Grefierii şi-au început protestul, încetând zilnic lucrul timp de două ore, atunci când a început să fie vehiculată informaţia că nici bugetul pe anul viitor nu ar urma să cuprindă sumele necesare majorărilor. În lipsa grefierilor, nici şedinţele de judecată nu se mai pot desfăşura.

Proiectul de buget adoptat de Guvern joi a confirmat bănuielile grefierilor şi a determinat extinderea protestului şi în cazul magistraţilor. Aceştia ar fi urmat să beneficieze şi ei de majorările salariale. Întâi judecătorii, apoi şi procurorii, au anunţat că vor protesta în aceeaşi manieră, limitându-şi activitatea doar la cazurile civile considerate urgente şi la cele penale în care există riscul prescripţiei răspunderii penale sau care vizează arestări. Mai mult, grefierii au anunţat că vor întrerupe în continuare lucrul timp de patru ore, în loc de două.

Titluri de stat în loc de bani

Aceasta, după ce Guvernul a iniţiat o ordonanţă de urgenţă prin care drepturile salariale suplimentare ale grefierilor şi magistraţilor vor fi acoperite prin emiterea unor titluri de stat. Titlurile ar urma să fie răscumpărate de către Ministerul Finanţelor pe parcursul a 7 ani, în tranşe anuale egale. Această variantă a fost respinsă ferm de sindicalişti, care au amintit că metoda a mai fost aplicată în trecut şi nu reprezintă decât o tergiversare a plăţilor. Conform sindicaliştilor, în domeniul judiciar salariile au rămas neschimbate din 2017. „Nimic din tot ce revendicăm nu s-a rezolvat. Acum nu mai intrăm decât la cauzele urgente. Probabil din ianuarie vom extinde protestul. Ieri s-a votat bugetul, în care nu se regăsesc sumele necesare pentru a ne fi plătite drepturile salariale. Avem 5.000 de lei. Ăsta e un salariu nesimţit? Iar banii ăştia îi ia cineva care are 20 de ani de vechime, dar fetele care au început acum munca, au 3.300 de lei”, a spus Lăcrămioara Rusu Cipniuc, preşedintele filialei ieşene a Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare.

Protestul grefierilor a blocat aproape în ultimele zile activitatea instanţelor. În cursul zilei de joi, din 89 de cauze aflate pe rolul Curţii de Apel, 62 au fost amânate pentru că grefierii nu s-au aflat în sala de şedinţe sau pentru că nu a putut fi prezent un membru al completului. Printre dosarele amânate s-au numărat şi unele privind violenţa în familie sau nerespectarea ordinelor de protecţie. Din cele 27 de cauze analizate de judecători, în cazul a 8 a fost dispusă amânarea dezbaterilor din diverse motive. Alte şase au rămas în pronunţare Doar în cazul a 8 dosare au fost pronunţate decizii propriu-zise.

Cipniuc a admis că protestul îi afectează în primul rând pe justiţiabili, dar a precizat că oprirea lucrului a fost ultima soluţie, adoptată după eşuarea altor demersuri. „Nu ştiu cum altfel am putea protesta, pentru a fi băgaţi în seamă. Poate o demisie în bloc ar fi o variantă, dar asta ar bloca complet justiţia. În plus, şi oamenii noştri au probleme, copii, credite”, a spus aceasta.

Dacă însă grefierii nu au salarii grozave, deşi peste medie, în privinţa judecătorilor şi procurorilor lucrurile nu stau deloc „de plâns”. La nivel de Curte de Apel, de exemplu, salariul net al unui magistrat variază, funcţie de vechime, între 17.000 şi 22.000 lei pe lună. Mai jos, la nivel de Judecătorie, între 12.000 şi 17.000 lei net pe lună.