Adevărata miză

luni, 18 noiembrie 2019, 02:50
1 MIN
 Adevărata miză

Oameni buni, zilele trecute am avut aşa, un fel de iluminare: mi-am dat seama că am găsit răspuns la întrebarea când naiba se va încheia odată pentru totdeauna "nesfârşita" tranziţie românească de la comunism la capitalism, de la totalitarism la democraţie: când acest PSD, fost PDSR, fost FSDN, fost FSN, fost PCR va fi istorie. Haideţi să-l ajutăm să devină istorie şi ca atare subiect de dezbateri nu pentru comentatorii politici, ci pentru istorici.

În noiembrie 2014, în săptămâna dinaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale, am scris un "mic test în ajutorul celor nehotărâţi", publicat şi în Ziarul de Iaşi din 15.11.2014: "Ponta sau Iohannis?"

În introducere, îmi exprimam convingerea că grosul electoratului ştia deja cu cine va vota, dar că în mod cert exista "un procent semnificativ de cetăţeni care din varii motive" încă nu se hotărâseră cu cine să voteze. Unii dintre aceştia, aveam eu aşa o bănuială, "l-ar vota pe Iohannis, dacă acesta n-ar fi sas şi dacă, pe deasupra, ar fi şi ortodox".

Acum, desigur, nici Iohannis nu mai e cel de atunci, nici Dăncilă nu-i Ponta şi, după umila mea părere, nici nu mai există cine ştie câţi nehotărâţi – poate doar în privinţa mersului sau nu la vot. Cam asta-i miza reală a turului 2 de la aceste alegeri prezidenţiale: prezenţa la vot.

Şi totuşi, parcă ar merita reluat acel test, evident cu modificările de rigoare, întru convingerea electoratului dezinteresat de alegeri de importanţa prezenţei la vot.

1. Pe cine aţi prefera ca şef de scară de la bloc:

a) pe Iohannis sau b) pe Dăncilă?

2. Pe cine aţi prefera ca administrator al blocului în care staţi:

a) pe Iohannis sau b) pe Dăncilă?

3. Pe cine aţi prefera ca preşedinte al asociaţiei de proprietari de la bloc:

a) pe Iohannis sau b) pe Dăncilă?

4. Pe cine aţi prefera ca patron al firmei la care lucraţi:

a) pe Iohannis sau b) pe Dăncilă?

5. Pe cine aţi prefera ca director al liceului la care să vă îndrumaţi copilul:

a) pe Iohannis sau b) pe Dăncilă?

6. Pe cine aţi prefera ca primar al comunei/ oraşului/ municipiului în care trăiţi:

a) pe Iohannis sau b) pe Dăncilă?

7. Pe cine aţi prefera ca preşedinte de CJ al judeţului în care trăiţi:

a) pe Iohannis sau b) pe Dăncilă?

8. Pe cine aţi prefera ca asociat pentru o afacere importantă:

a) pe Iohannis sau b) pe Dăncilă?

9. Pe cine aţi prefera dacă ar fi să-i daţi cuiva spre îngrijire toţi banii dumneavoastră: a) pe Iohannis sau b) pe Dăncilă?

10. Pe cine aţi prefera ca premier: a) pe Iohannis sau b) pe Dăncilă?

Încheiam atunci după cum urmează: "Dacă răspundeţi ghidat de raţiune la aceste zece întrebări, veţi şti şi pe cine să puneţi ştampila de Cotroceni. Dacă, prin absurd, ajungeţi la «balotaj» (obţineţi, adică, un 5:5), consultaţi-vă cu cel mai bun prieten/ cea mai bună prietenă".

Cum ziceam, cărţile par făcute, zarurile aruncate, dar… Dar contează bine-mersi să mergem la vot, să ne exercităm activ dreptul la alegere, chiar dacă şi absenţa e, desigur, o alegere – dar, evident, una pasivă.

Contează pentru că atât de necesara resetare a României după guvernările aberante ale PSD-ului încăput aproape complet pe mâna incompetenţilor (pe cât de incompetenţi, pe tot atât de tupeişti) are nevoie de un preşedinte Iohannis reconfirmat de cât mai mulţi cetăţeni, o diferenţă covârşitoare între numărul de voturi pentru el şi cel al voturilor pentru Dăncilă nu i-ar conferi doar lui Iohannis un plus de autoritate, ci ar fi încă un vot de blam pentru acest PSD zombificat.

Căci, haideţi să fim serioşi: ce partid mai e ăla în care un Manda inventator al admolestării o face proastă pe Tanda, inventatoarea imunoglobinei şi a negaţionalismului şi care luptă "împotriva unei ţări în care să se regăsească toţi românii", "scopul PSD" fiind "să câştige alegerile prezidenţiale, locale şi parlamentare de anul trecut"?

Oameni buni, zilele trecute am avut aşa, un fel de iluminare: mi-am dat seama că am găsit răspuns la întrebarea când naiba se va încheia odată pentru totdeauna "nesfârşita" tranziţie românească de la comunism la capitalism, de la totalitarism la democraţie: când acest PSD, fost PDSR, fost FSDN, fost FSN, fost PCR va fi istorie. Haideţi să-l ajutăm să devină istorie şi ca atare subiect de dezbateri nu pentru comentatorii politici, ci pentru istorici.

Michael Astner este poet, traducător şi publicist

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii