Anchetă Rise Project: O lege pentru samsarii de păduri, promovată de ieşeanul Petru Movilă

Cei care au revendicat proprietățile confiscate de comuniști le mai pot primi cu greu pe vechile amplasamente, acaparate, între timp, de alții. Peste 500 de mii de hectare au fost fie retrocedate nelegal în perioada 1990-2012, fie erau revendicate fără drept.

Tot în 2013, Guvernul își asuma rapid răspunderea pe o nouă lege ca să finalizeze retrocedările, incluzând la restituiri și pădurile aflate în proprietatea publică înainte de 1948, când a început procesul de naționalizare.

Numai că articolul 13 a fost declarat neconstituțional în 2017.

CCR a decis atunci că proprietățile publice ale statului pot fi restituite numai după ce sunt transferate, în prealabil, în domeniul privat al statului. Altfel, nu. Trebuia schimbat deci regimul lor administrativ.

Între timp, Romsilva s-a trezit cu alte 450 de mii de hectare solicitate în instanțele din toată țara. O suprafață cam cât județul Galați.

Acesta era contextul la finalul lui 2019, când cincisprezece parlamentari- 13 de la PSD și câte unul de la ALDE și, respectiv, PMP (ieşeanul Petru Movilă) – au propus un proiect de lege prin care au reluat asaltul asupra pădurilor statului și care a fost aprobat de parlament acum o lună. Inițiatorii susțin că modificările lor la legea existentă ar debloca retrocedările.

Noua lege deschide calea altor abuzuri, susțin experții în domeniu. Unul dintre ei este Silviu Geană, președintele Federației Sindicale din Silvicultură:

”Nu doar că această lege criminală atacă proprietățile de stat, dar vizează și terenurile care au intrat în proprietatea publică după 1948. Adică statul, prin Romsilva, le-a răscumpărat, de exemplu, de la unii proprietari și acum trebuie să le ofere din nou. Statul român pierde de două ori, nu este normal”.

Geană susține că sunt în pericol cel puțin 140.000 de hectare, adică aproximativ cinci la sută din suprafețele pe care statul român le mai deține în prezent.

Pe o pagină A4, motivarea celor 15 parlamentari pentru noua lege numără 34 de rânduri cu informații generale și invocă blocajul intervenit după 2017, când CCR a stopat restituirile în natură din domeniul public.

Expunerea de motive nu conține date oficiale care să justifice urgența legii, în condițiile în care cei în drept pot să fie despăgubiți cu echivalentul proprietății în bani, atunci când restituirea nu se mai poate realiza pe vechile amplasamente.

Citeşte articolul complet pe riseproject.ro