”Până acum, nu am avut vreo influenţă asupra cotelor, dar dacă am rămâne în OPEP, am suporta consecinţe ale deciziei de a respecta cotele de producţie”, a anunţat la televiziunea publică TPA ministrul.

Angola ar fi atunci ”nevoită să-şi reducă producţia”, a subliniat el.

”Aceasta este decizia unei ţări suverane. Ne-am făcut mereu datoria, însă Angola a considerat că e bine să plece. Credem că a venit vremea ca ţara noatră să se concentreze mai mult asupra obiectivelor sale”, a justificat ministrul, care a subliniat că această decizie ”nu a fost luată uşor”.

Angola a fost foarte activă, ”dar rolul nostru în cadrul Organizaţiei nu ne mai pare pertient la ora actuală”, a adăugat el.

”Rezultatele actuale nu ne servesc interesele”, a subliniat Diamantino de Azevedo.

În pofida unor noi tăieri anunţate în noiembrie, preţurile ţiţeiului brut tămân blocate la cel mai scăzut nivel din iunie – între 70 şi 80 de dolari pe baril -, dar peste media ultimilor cinci ani.

OPEP şi cei zece aliaţi ai săi din OPEP+ şi-au pierdut din influenţă din cauza unor disensiuni, concurenţei americane şi febrilităţii urgenţei luptei împotriva modificărilor climatice.

La sfârşitul lui noiembrie, Angola şi Nigeria – cele două nume grele petroliere ale continentului african – şi-au exprimat nemulţumitrea faţă de cotele lor, la ultima reuniune ministerială a alianţei, amânată mai multe zile tocmai din cauza unor dezacorduri.

OPEP – înfiinţată în 1960 -, din care fac parte 13 membri, sub conducerea Arabiei Saudite, a încheiat în 2016 o alianţă cu alte zece ţări – inclusiv Rusia – sub forma unui acord denumit OPEP+, cu scopul de a limita oferta şi de a menţine cursurile pe bursă împotriva provocărilor reprezentate de concurenţa americană.

Publicitate și alte recomandări video