Bani cu dedicaţie de la Bucureşti, din cotele defalcate de TVA : Iaşul, de 4 ori mai puţin decât anul anterior şi mai puţin decât alte judeţe

Mai puţini bani din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată vor ajunge să echilibreze la prima strigare bugetele locale anul acesta decât anul anterior: 273 de milioane de lei, faţă de 379 de milioane. Destinaţia lor este finanţarea unor proiecte de investiţii şi a altor cheltuieli – însă nu laolaltă cu alocările pe toată ţara, ci cu dedicaţie. Spre deosebire de fondurile alocate din TVA, acestea sunt destinate din start anumitor instituţii, proiecte sau cheltuieli.

La Bucureşti, unde s-au dus 15 procente din această sumă, cea mai mare parte (16 milioane) va dota Centrul Medical Multifuncţional al UMF. Peste 10 milioane de lei au mai primit doar judeţele bănăţene Caraş-Severin şi Timiş, dar şi judeţul Alba. La Caraş, 14 din cele 19 milioane alocate vor acoperi datoriile Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa. Toate judeţele au primit câte ceva, cei mai puţin bani ajungând în Ilfov, 1,68 milioane de lei.

Pentru Iaşi au fost alocate 3,75 de milioane, iar 40 la sută din aceşti bani vor ajunge pe şantierul de restaurare a Casei Beldiman via Primăria Iaşi. Cu 710 mii lei va fi amenajat un parc de joacă în Paşcani, pe strada Izvoarelor, 500 de mii de lei vor intra în extinderea reţelei de canalizare din Lunca Cetăţuii, iar 300 de mii vor fi cheltuişi pentru o bază sportivă din Heleşteni. Câte 250 de mii de lei vor merge la administraţiile comunelor Mirosloveşti şi Ion Neculce pentru „reabilitarea/ modernizarea” a două biserici din lemn, iar Biserica ortodoxă de rit vechi din Tg. Frumos va primi 200 de mii de lei în acelaşi scop. În fine, liceele cu profil agricol din Iaşi şi Miroslava vor fi finanţate în total cu 82 de mii de lei. Alocările pentru cele două primării, câte 42 de mii de lei, nu sunt cele mai mici din ţară, după ele urmând construirea unei clopotniţe în satul Ip (Sălaj): 20 de mii de lei.

Anul trecut nu a existat o Anexă 7.03, dar apariţia ei în bugetul de stat pentru anul 2021 a stârnit furia preşedintelui PSD Marcel Ciolacu, al cărui partid era atunci în opoziţie. Iniţial, el a spus că va ataca proiectul legii bugetului la Curtea Constituţională, pentru ca apoi să se mulţumească cu promisiunea depunerii unei plângeri penale. Motivul era identificarea persoanelor care au decis să aloce fonduri numai primăriilor conduse de coaliţia de guvernare, pe atunci PNL, USR şi UDMR. Acum, liderul PSD nu a mai făcut niciun comentariu.

Cu doi ani în urmă, Braşovul a obţinut o şesime din cele 379 de milioane de lei puse la bătaie la nivel naţional, adică 61,5 milioane de lei. Aproape jumătate din această sumă a mers la Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, care urmează să fie inaugurat anul acesta în iunie. Timişului i-au fost virate 46,5 milioane de lei – 28 de milioane pentru modernizare unor bulevarde şi parcuri din Timişoara şi 18 milioane pentru finanţarea unui centru de recuperare pentru copii cu dizabilităţi.

La Sibiu au ajuns 30,6 milioane de lei, bani direcţionaţi în mare parte construirii şi modernizării de drumuri. Cu 10 milioane din cele 30 primite de Bihor au fost finalizate lucrările la sala polivalentă cu 5.000 de locuri, iar Clujul a cheltuit 13 din cele 18 milioane de lei pentru documentaţia necesară trenului metropolitan şi metroului. La Bacău au ajuns 24 de milioane, iar Iaşul a primit 17 milioane de lei, din care 8 au fost folosite pentru continuarea lucrărilor la Parcul Industrial de la Leţcani, iar alte 8, pentru reţelele de energie electrică din parcurile industriale ale Miroslavei. Doar 24 din cele 41 de judeţe au primit bani anul trecut, cea mai mică sumă ajungând la Buzău: 200 de mii de lei, pentru achiziţia unor utilaje pentru auto-gospodărire destinate unei singure comune.