Benzina moldovenească

Întinsă pe o palmă de pământ şi rămasă să fie locuită de tot mai puţini oameni, Republica Moldova este o ţară compusă din două părţi distincte: centrul Chişinăului şi restul lumii. Dacă ajungi pentru prima dată în capitala de peste Prut şi te opreşti direct în centrul oraşului, e posibil să ai parte de o surpriză: maşinile luxoase, restaurantele şi cafenelele care mai de care mai „high-class” ori magazinele cu produse sensibil mai scumpe decât la Bucureşti ori Cluj nu îţi vor lăsa nici pe departe impresia că ai ajuns într-o ţară care se zbate într-o sărăcie continuă, din care parcă nu poate să mai iasă niciodată. Cu cât te îndepărtezi însă de centrul capitalei şi te apropii de cartierele periferice, imaginea care îţi vine în minte este aceea a unui oraş mai prăpădit de pe la noi, în care şomajul face casă bună cu sărăcia. Odată ieşit din capitală, în orice direcţie ai merge, totul se uniformizează brusc, satele şi orăşelele sunt (aproape) identice, la fel şi soarta oamenilor, preocupaţi de grijile, sărăcia şi amărăciunea de zi cu zi.

În acest context, iată că ştirile cosmetizat triumfaliste ale tonomatelor de presă arondate Puterii, de unde afli cum micul colţ de Elveţie din Chişinău se va pogorî şi asupra restului de moldoveni care vor fi docili şi vor vota aşa cum se cuvine, sunt umbrite de efortul celor câţiva ziarişti care îşi iubesc şi îşi respectă în continuare meseria şi care relatează ce se mai întâmplă şi în lumea reală, departe de clinchetul paharelor de cristal din centrul capitalei.

Nu mai departe de acum o săptămână, remarcabilul jurnalist Vitalie Călugăreanu – corespondentul Deutsche Welle pentru Republica Moldova – sintetiza o întâmplare petrecută la mai puţin de 100 de kilometri de birourile actualilor guvernanţi din centrul Chişinăului: „Deci avem aşa: post de pompieri la Cărpineni, resuscitat cu sprijinul donatorilor externi ► Oamenii din satul vecin, Mingir, le-au cerut ajutor pompierilor pentru că ardea o casă cu un batrân în ea ► Pompierii le-au spus: dacă ne puneţi benzină în rezervor, venim. Dacă nu – nu. ► S-au dus cu autospeciala la benzinărie şi i-au aşteptat pe cei de la Mingir să vină să toarne carburant. ► În timpul ăsta casa ardea… ► Cei de la Mingir nu au venit la benzinărie pentru că, probabil, se chinuiau să stingă focul cu căldările. ► Pompierii de la Cărpineni au întors maşina şi au băgat-o înapoi în garaj. ► Şi gata!”

Vestea bună este că bătrânul cu pricina a scăpat cu viaţă, pierzându-şi însă absolut toată agoniseala vieţii în urma incendiului.

Aflaţi la doar 13 kilometri distanţă de Mingir, localitatea unde a avut loc incendiul, pompierii din Cărpineni au declarat ulterior într-un interviu pentru postul de televiziune TV8 că „ei trebuiau să vină şi să ne aducă benzină la staţia de alimentare de la Cărpineni şi nu au venit. Nu a venit nimeni acolo să ne aducă benzină şi noi ne-am întors la locul nostru”. 

Între timp oamenii din Mingir au apelat la pompierii dintr-o localitate mai îndepărtată, Hânceşti, aflată la 43 de kilometri. Aceştia aveau benzină şi au şi ajuns la incendiul cu pricina chiar în jumătate de oră, dar din păcate prea târziu pentru a mai putea salva casa bătrânului.

Postul de pompieri rămas fără benzină care a lăsat un om fără munca de o viaţă fusese inaugurat la sfârşitul anului trecut, fiind renovat în cadrul unui program finanţat de către guvernul Poloniei. La inaugurare, pe panoul amplasat la intrarea în curtea unităţii, printre zecile de poze care arătau cum era şi cum este acum unitatea de pompieri graţie sprijinului polonez, trona un text cu litere de-o şchioapă, să se vadă de la Varşovia până la Bruxelles: „În cazul situaţiilor de urgenţă, cetăţenii din Cărpineni, Negrea şi Mingir vor beneficia de servicii de intervenţie mai calitative, lucru ce va duce la reducerea pierderilor umane şi materiale. Postul de Pompieri a fost renovat capital şi dotat în cadrul proiectului «Dezvoltarea capacităţilor serviciului de prevenire a situaţiilor excepţionale la nivel intercomunitar prin modernizarea postului voluntar de pompieri din satul Cărpineni, implementat de Primăria comunei Cărpineni, în colaborare cu primăria Negrea, primăria Mingir şi ACL Lîngă Noi». Proiect co-finanţat de Fundaţia Solidarity Fund PL în Republica Molova în cadrul programului de asistenţă a Poloniei – Polish AID.” Se vede treaba, însă, că în seara incendiului nimeni nu a mai stat să citească mesajul de pe panou, poate că altfel bătrânul cu necazul scăpa doar cu o sperietură, însă cu casa întreagă.

Postul de pompieri rămas fără benzină reprezintă exact imaginea reformelor implementate astăzi în Republica Moldova cu banii europenilor: o maşină nouă, lucioasă, parcată în garajul unităţii de pompieri. Oricum nimeni nu-şi dă seama din fotografie că maşina stă pe loc pentru că nu i-a mai pus nimeni benzină.

Şi nu ar fi de mirare dacă într-o bună zi, veniţi să vadă în ce stadiu se mai află proiectul lor, naivii donatori polonezi să fie fugăriţi din localitate de către primarul furios pentru că a fost înşelat. Păi, zău aşa, să facem noi de râs Partidul în faţa alegătorilor pentru că polonezii ăştia chiar nu au fost în stare să se gândească că trebuie şi benzină pentru maşina aia nouă a lor?

Radu Popescu a fost consultant politic în Republica Moldova