Caută 
Cale liberă pentru rectorii universităților de stat din Iași: pe noile legi ale educației, pot candida toți la un nou mandat
4 MIN
Discuția conducerilor partidelor PSD, PNL și UDMR, care formează coaliția de guvernare a țării, cu privire la proiectele Legii Educației, care nu sunt încă publice, readuce în discuție subiectul numărului de mandate pe care le pot avea rectorii. Dacă în variantele de legi propuse de ministrul demisionar Sorin Cîmpeanu, fiecare universitate urma să decidă, prin modificarea Cartei, numărul de mandate pe care-l poate avea o persoană în funcția de rector, liderii celor trei partide au stabilit că în noua lege numărul va fi limitat la maximum două. În contextul în care legea nu va mai putea fi ocolită prin suspendarea unui rector din funcție pentru o perioadă de timp astfel încât să nu bifeze criteriul de „două mandate consecutive”, așa cum stipulează legislația actuală.
„Ziarul de Iași” a consultat mai mulți experți în învățământul superior și în legislația care guvernează activitatea din universități și putem concluziona că deciziile coaliției nu schimbă situația de anul trecut. În momentul în care legile intră în vigoare, întregul sistem „se resetează”, iar mandatele încep să fie numărate din nou în baza actualei legi. Prin urmare, un rector precum Sorin Cîmpeanu, care a condus timp de trei mandate Universitatea de Agronomie din București, va putea să mai aibă cel puțin încă un mandat. Nu este clar dacă ultimul an din acest mandat, în perioada 2023 – 2024, poate fi considerat a fi parte din primul mandat pe noua lege, în contextul în care aceasta ar intra în vigoare pe parcursul anului 2023.
În orice caz, toți rectorii aflați la conducerea universităților mai au dreptul de a candida măcar la încă un mandat, dacă îndeplinesc celelalte condiții pe care le va prevedea legea. Pe legislația actuală, o astfel de condiție ține de vârstă: aceștia trebuie să nu aibă 65 de ani împliniți la momentul alegerilor, dar vor putea să își ducă mandatul la capăt dacă au fost aleși și la 64 de ani și 11 luni.
„Proiectul de lege nu a fost făcut încă public pentru a vedea toate nuanțele, dar referitor la rectori, trebuie menționat că Legea Educației este o lege civilă și, conform Codului Civil, art. 6, nu se aplică retroactiv și nu are putere retroactivă”, a precizat unul dintre specialiștii consultați de „Ziarul de Iași”.
Miza va fi la metodologia alegerilor: va rămâne votul universal?
În momentul de față, aproape toți rectorii din Iași pot candida pentru un nou mandat în 2024, atunci când vor fi din nou alegeri, așa cum „Ziarul de Iași” a scris din august 2022 cu privire la proiectele propuse de Sorin Cîmpeanu. Nu este clar dacă durata mandatului va fi crescută de la 4 ani la 5 ani, cum propusese Cîmpeanu.
3 rectori ieșeni vor avea 2 mandate finalizate şi vor putea, astfel, să candideze şi pentru al treilea mandat. În momentul de faţă, pe legea actuală, un rector poate avea maximum 2 mandate succesive, complete. În mod concret, prof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) şi prof.dr. Dan Caşcaval, rectorul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” (TUIASI), vor putea candida, dacă doresc, şi pentru al treilea mandat la conducerea instituţiilor de învăţământ superior. Aceştia au fost aleşi pentru prima dată în 2016, reînnoindu-şi mandatul în 2020.
Conform surselor „Ziarul de Iaşi”, amândoi s-au declarat, în trecut, interesaţi de continuarea pentru al treilea mandat la conducerea universităţilor, atâta timp cât legislaţia o va permite la momentul alegerilor.
O situaţie aparte este în cazul rectorului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), prof.dr. Tudorel Toader. Deşi, la rândul său, acesta va avea 2 mandate finalizate la nivelul anului 2024, el ar putea candida pentru al treilea mandat şi pe legislaţia actuală. Toader a fost suspendat din funcţie pe perioada în care a fost ministru al Justiţiei, astfel că nu a avut 2 mandate complete, însă unele informaţii arată faptul că acesta ar evalua şi alte opţiuni după 2024.
Şi prof.dr. Gerard Jităreanu, rectorul Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” (USV), este la al doilea mandat de rector, însă acestea nu au fost succesive şi nici complete. În cadrul primului său mandat, 2004 – 2009, acesta a fost suspendat o perioadă din funcţie pentru a conduce Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.
Doar prof.dr. Aurelian Bălăiţă, rectorul Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu”, nu este afectat de noua lege, el fiind la primul mandat şi putând să candideze inclusiv pe legislaţia actuală pentru un nou mandat la şefia UNAGE.
Miza noilor proiecte de lege va ține de felul în care vor fi aleși rectorii: în drafturile făcute publice anul trecut se preciza faptul că s-ar putea trece de la votul universal, al întregii comunități, la un vot dat la prima ședință a nou-alesului Senat. Rectorul ar fi ales, practic, doar de senatori. În momentul de față, calendarul agreat în coaliție propune ca legile educației să ajungă în Parlament pe 15 februarie și să fie votate până pe 15 martie.
