Caută 
Ieşeni, furaţi de la 9.200 de kilometri distanţă
Camere-spion pe bancomate din Iaşi. S-au furat datele de pe 862 de carduri
4 MIN
Caz-şcoală al anchetatorilor din Iaşi. Doi infractori voiajori, ambii din Republica Moldova, au fost prinşi după ce au copiat datele a peste 800 de carduri bancare aparţinând unor ieşeni. Şcoliţi de persoane necunoscute, cel mai probabil din Franţa, Vladimir Nistor şi Nicolai Scurtu au montat pe două ATM-uri din Iaşi atât un dispozitiv ce copia datele cardurilor, dar şi o cameră video minusculă, ce înregistra momentul în care era tastat codul PIN. În jur de 40.000 de lei au fost extraşi de la bancomate din capitala statului Haiti, America Centrală, oraş situat la distanţă de 9.200 de kilometri faţă de Iaşi.
Creierul operaţiunii de clonare a cardurilor a sute de ieşeni a fost basarabeanul Nicolai Scurtu, care, la finele săptămânii trecute, a fost condamnat definitiv la 3 ani şi 10 luni de închisoare. Complicele său, Vladimir Nistor, a scăpat cu o pedeapsă de 6 luni de închisoare cu suspendare.
Potrivit motivării instanţei, pe 30 martie 2018 Scurtu a intrat în ţara noastră prin Albiţa. Acolo, basarabeanul a găsit o maşină Renault Scenic, despre care a spus că i-a fost lăsată de persoane necunoscute. Scurtu a venit la Iaşi, unde s-a cazat la o pensiune din oraş.
În maşina lăsată de necunoscuţi, basarabeanul a găsit 300 de euro şi un dispozitiv de skimming, dar şi un perete fals de bancomat, pe care se afla montată o cameră video.
„Acest perete trebuia montat pe partea dreaptă a bancomatului, cu faţa spre tastatură“, au arătat anchetatorii, care au mai precizat că individul trebuia să caute un anumit tip de bancomat, pentru a putea monta respectivul dispozitiv. În zorii dimineţii de 31 martie 2018, Scurtu a montat dispozitivul de skimming la un bancomat BRD din Păcurari. Tot acolo a montat şi peretele fals cu cameră video.
„Apoi inculpatul a introdus în bancomat unul dintre cardurile pointer, pentru a se identifica ulterior pe imagine ora exactă, putându-se sincroniza astfel introducerea codurilor PIN de către clienţii bănci cu datele citite de skimmer. Inculpatul le-a lăsat timp de două zile, trecând din când în când să verifice dacă totul este în ordine“, au mai explicat anchetatorii.
Pe 1 aprilie 2018, individul a scos skimerul şi peretele fals şi a mers în camera sa. Zilele următoare, pe 4, 5 şi 6 aprilie, Scurtu a montat din nou cele două dispozitive ilegale, recuperând datele stocate zilnic. Seara, datele descărcate le copia pe un card micro SD şi le transmitea unor persoane necunoscute.
Pe 6 aprilie, Scurtu s-a decazat, a lăsat toate bunurile în maşină, şi a plecat în Republica Moldova.
Tranzacţii ilegale în Haiti
Pe 1 mai, individul a venit din nou în România, de această dată alături de Vladimir Nistor. Cei doi au găsit maşina unde o lăsase, precum şi alţi 300 de euro, alături de dispozitivele de skiming, de filmare şi cardurile pointer.
Scurtu a găsit un bancomat BCR în apropiere de staţia de autobuz Sergent Grigore Ioan, acolo unde a şi montat peretele fals şi dispozitivul skimming.
După ce recupera dispozitivul de skimming, la fel ca şi prima dată, Scurtu îl conecta la laptop, implementa o serie de comenzi necesare, iar datele de pe cardurile compromise erau transmise către persoane neidentificate Scurtu preda şi imaginile video care surprindeau momentul introducerii codului PIN de către proprietarii cardurilor.
De menţionat că singurii care au scăpat cu cardurile intacte au fost cei care au pus mâna în dreptul tastaturii atunci când au tastat codul secret, reuşind astfel să obtureze camera video din peretele fals.
Reprezentanţii BCR au anunţat Poliţia, pe 3 mai 2018, despre folosirea cardurilor pointer, având suspiciuni privind comiterea unor fapte de clonare de carduri. Pe 4 mai, într-o sală de jocuri de noroc, cei doi au fost prinşi şi ridicaţi.
Doar de la ATM-ul BRD, infractorii au sustras datele de pe 862 de carduri. Şapte dintre acestea au fost folosite pentru 35 de tranzacţii frauduloase, fiind furaţi, astfel, 40.769 de lei.
„Aceste tranzacţii au fost efectuate în perioada 27-28 aprilie 2018 şi constau în retrageri de numerar de la ATM-uri din Haiti. Ceea ce înseamnă că inculpatul Scurtu Nicolai a transmis datele de identificare obţinute prin metoda descrisă mai sus către alte persoane, care au clonat şi pus în circulaţie cele 7 carduri de pe care s-au realizat extragerile de numerar“, au explicat anchetatorii.
Aceştia au identificat victimele şi le-au întrebat dacă se aflau în timpul tranzacţiilor în Port au Prince, Haiti. Acestea au negat.
Scurtu era ajutat de la distanţă, prin intermediul unei aplicaţi informatice ce permite folosirea laptopului de la distanţă. Anchetatorii bănuiesc că persoanele care controlau calculatorul se aflau în Franţa, însă nu le-au identificat până la momentul trimiterii în instanţă a dosarului.
