Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ieşeni, furaţi de la 9.200 de kilometri distanţă

Camere-spion pe bancomate din Iaşi. S-au furat datele de pe 862 de carduri

GALERIE
bancomat
  • bancomat
- +

Caz-şcoală al anchetatorilor din Iaşi. Doi infractori voiajori, ambii din Republica Moldova, au fost prinşi după ce au copiat datele a peste 800 de carduri bancare aparţinând unor ieşeni. Şcoliţi de persoane necunoscute, cel mai probabil din Franţa, Vladimir Nistor şi Nicolai Scurtu au montat pe două ATM-uri din Iaşi atât un dispozitiv ce copia datele cardurilor, dar şi o cameră video minusculă, ce înregistra momentul în care era tastat codul PIN. În jur de 40.000 de lei au fost extraşi de la bancomate din capitala statului Haiti, America Centrală, oraş situat la distanţă de 9.200 de kilometri faţă de Iaşi.

 

 

 

Creierul operaţiunii de clonare a cardurilor a sute de ieşeni a fost basarabeanul Nicolai Scurtu, care, la finele săptămânii trecute, a fost condamnat definitiv la 3 ani şi 10 luni de închisoare. Complicele său, Vladimir Nistor, a scăpat cu o pedeapsă de 6 luni de închisoare cu suspendare.

Potrivit motivării instanţei, pe 30 martie 2018 Scurtu a intrat în ţara noastră prin Albiţa. Acolo, basarabeanul a găsit o maşină Renault Scenic, despre care a spus că i-a fost lăsată de persoane necunoscute. Scurtu a venit la Iaşi, unde s-a cazat la o pensiune din oraş.

În maşina lăsată de necunoscuţi, basarabeanul a găsit 300 de euro şi un dispozitiv de skimming, dar şi un perete fals de bancomat, pe care se afla montată o cameră video.

„Acest perete trebuia montat pe partea dreaptă a bancomatului, cu faţa spre tastatură“, au arătat anchetatorii, care au mai precizat că individul trebuia să caute un anumit tip de bancomat, pentru a putea monta respectivul dispozitiv. În zorii dimineţii de 31 martie 2018, Scurtu a montat dispozitivul de skimming la un bancomat BRD din Păcurari. Tot acolo a montat şi peretele fals cu cameră video.

„Apoi inculpatul a introdus în bancomat unul dintre cardurile pointer, pentru a se identifica ulterior pe imagine ora exactă, putându-se sincro­niza astfel introducerea codurilor PIN de către clienţii bănci cu datele citite de skimmer. Inculpatul le-a lăsat timp de două zile, trecând din când în când să verifice dacă totul este în ordine“, au mai explicat anchetatorii.

Pe 1 aprilie 2018, individul a scos skimerul şi peretele fals şi a mers în camera sa. Zilele următoare, pe 4, 5 şi 6 aprilie, Scurtu a montat din nou cele două dispozitive ilegale, recuperând datele stocate zilnic. Seara, datele descărcate le copia pe un card micro SD şi le transmitea unor persoane necunoscute.

Pe 6 aprilie, Scurtu s-a decazat, a lăsat toate bunurile în maşină, şi a plecat în Republica Moldova.

Tranzacţii ilegale în Haiti

Pe 1 mai, individul a venit din nou în România, de această dată alături de Vladimir Nistor. Cei doi au găsit maşina unde o lăsase, precum şi alţi 300 de euro, alături de dispozitivele de skiming, de filmare şi cardurile pointer.

Scurtu a găsit un bancomat BCR în apropiere de staţia de autobuz Sergent Grigore Ioan, acolo unde a şi montat peretele fals şi dispozitivul skimming.

După ce recupera dispozitivul de skimming, la fel ca şi prima dată, Scurtu îl conecta la laptop, implementa o serie de comenzi necesare, iar datele de pe cardurile compromise erau transmise către persoane neidentificate Scurtu preda şi imaginile video care surprindeau momentul introducerii codului PIN de către proprietarii cardurilor.

De menţionat că singurii care au scăpat cu cardurile intacte au fost cei care au pus mâna în dreptul tastaturii atunci când au tastat codul secret, reuşind astfel să obtureze camera video din peretele fals.

Reprezentanţii BCR au anunţat Poliţia, pe 3 mai 2018, despre folosirea cardurilor pointer, având suspiciuni privind comiterea unor fapte de clonare de carduri. Pe 4 mai, într-o sală de jocuri de noroc, cei doi au fost prinşi şi ridicaţi.

Doar de la ATM-ul BRD, infractorii au sustras datele de pe 862 de carduri. Şapte dintre acestea au fost folosite pentru 35 de tranzacţii frauduloase, fiind furaţi, astfel, 40.769 de lei.

„Aceste tranzacţii au fost efectuate în perioada 27-28 aprilie 2018 şi constau în retrageri de numerar de la ATM-uri din Haiti. Ceea ce înseamnă că inculpatul Scurtu Nicolai a transmis datele de identificare obţinute prin metoda descrisă mai sus către alte persoane, care au clonat şi pus în circulaţie cele 7 carduri de pe care s-au realizat extragerile de nume­rar“, au explicat anchetatorii.

Aceştia au identificat victimele şi le-au întrebat dacă se aflau în timpul tranzacţiilor în Port au Prince, Haiti. Acestea au negat.

Scurtu era ajutat de la distanţă, prin intermediul unei aplicaţi informatice ce permite folosirea laptopului de la distanţă. Anchetatorii bănuiesc că persoanele care controlau calculatorul se aflau în Franţa, însă nu le-au identificat până la momentul trimiterii în instanţă a dosarului.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri