Caută 
Cum frânează birocraţia din justiţia română o plângere la CEDO
Ce se întâmplă când judecătorii dorm cu capul pe dosare!
3 MIN
O funcţionară condamnată într-un dosar ce a vizat fraude imobiliare nu a putut să conteste la CEDO modul în care justiţia a tratat cazul său. Plângerea nu i-a fost admisă, deoarece nu a ataşat şi sentinţa definitivă. Această sentinţă nu era însă disponibilă în termenul cerut de CEDO, judecătorii români depăşind termenul legal. Cine e vinovat de prejudicierea unui drept al cetăţeanului?
Elena Popa a lucrat ca funcţionar în cadrul Biroului de Cadastru al Primăriei Iaşi şi a fost condamnată, pe 27 noiembrie 2018, la trei ani de închisoare cu executare. Decizia a fost luată atunci de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a României şi a fost pronunţată într-un dosar ce a vizat fraude cu terenuri. Doi avocaţi au fost judecaţi în acel dosar: Remus Moraru, condamnat la 6 ani şi 4 luni de închisoare, şi Ciprian Mitoşeriu, achitat definitiv.
Nemulţumită nu doar de sentinţă, ci şi de modul în care justiţia română a tratat cazul în care a fost acuzată, Elena Popa a vrut să se adreseze CEDO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a mai apucat să analizeze dacă Popa a avut sau nu dreptate, respingând pe formă solicitarea, deoarece nu a ataşat plângerii şi sentinţa definitivă, motivată de ICCJ. Avocaţii Elenei Popa susţin că motivarea sentinţei – necesară pentru reclamaţia la CEDO – a fost transmisă cu peste două săptămâni întârziere faţă de termenul limită până la care se putea depune plângerea către Curtea Europeană. „Consecinţa neredactârii hotărârii de către ÎCCJ în termen rezonabil a fost inevitabilă, la data de 14.06.2019 primind comunicare de la CEDO în care se arată că nu am respectat cerinţele prevăzute de art. 47 din Regulament pentru că nu am ataşat copia deciziei nr.312/A din 27 noiembrie 2018 pronunţată de ICCJ, considerent pentru care plângerea nu poate fi considerată ca fiind completă si valabilă, cererea neputând fi examinată, iar actele dosarului fiind distruse“, ne-a spus Anca Drăgoi, avocata Elenei Popa. Aceasta ne-a mai relatat că, în opinia sa, situaţia generată de întârzierea motivării sentinţei „a produs o încalcare flagrantă a drepturilor“ Elenei Popa, căreia i s-a îngrădit dreptul la accesul la justiţia europeană.
Ce invocă Elena Popa în cererea de la CEDO
Fosta funcţionară a fost trimis în judecată într-un dosar al DNA Iaşi, instrumentat de fostul procuror Emilian Eva. Alături de Ciprian Chirilă, Manuel Ifeni şi Remus Moraru, Popa a fost acuzată că a constituit un grup infracţional al cărui rol a fost de a obţine, ilegal, suprafeţe mari de teren. ICCJ a condamnat-o pe Popa doar pentru aderare la un grup infracţional. „Modalitatea în care s-a desfăşurat urmărirea penală şi judecata cauzei în faţa instanţelor din România a încălcat în mod evident dreptul la un proces echitabil al reclamantei, aşa-zisele probe fiind obţinute de către procurorul de caz (persoană condamnată penal în prezent – n.r. – decizia nu e definitivă) în mod nelegal, prin ameninţări şi promisiuni, cauza fiind judecată în primă instanţă de un magistrat incompatibil. Reclamanta a fost supusă în timpul urmăririi penale unor tratamente degradante din partea procurorului de caz“, a arătat Elena Popa în plângerea adresată CEDO.
Potrivit Codului de Procedură Penală, o sentinţă se motivează în 30 de zile de la pronunţarea ei. Inspecţia Judiciară poate cere declanşarea unor proceduri disciplinare împotriva judecătorilor care întârzie motivarea sentinţelor, însă, de regulă, acest lucru se întâmplă atunci când întârzierile sunt recurente.
