Caută 
3 MIN
Acoperită de ştirile ce se învârt în jurul pandemiei, semnarea iminentă a unui imens contract de finanţare europeană la Iaşi, cel mai mare din întreaga istorie a judeţului, a trecut aparent neobservată. Este vorba de contractul de aproape jumătate de miliard de euro al ApaVital pentru crearea unei reţele de conducte, de alimentare cu apă dar şi de canalizare, ce în câţiva ani va acoperi aproape tot judeţul. Suma exactă a proiectului este de 453 de milioane euro, ultimele semnături urmând a fi puse pe acest contract în două-trei săptămâni. „Ziarul de Iaşi“ vă prezintă astăzi detalii în premieră despre această investiţie, despre care sunt primele comune beneficiare, precum şi când urmează la finanţare toate cele 11 „axe“ ale proiectului din zona rurală, toate grupate în jurul unor aglomerări din judeţ.
Deşi umbrit de pandemie şi de criza economică, anul 2020 ar putea fi unul al marilor finanţări europene pentru proiectele Iaşului. După încheierea contractului pentru Spitalul Regional de Urgenţă, care ar astfel pe cale să demareze, un acord mult mai generos este pe cale să fie parafat – cel pentru extinderea serviciilor de furnizare a apei şi a reţelei de canalizare. „E o chestiune de săptămâni“, am aflat de la directorul general al societăţii ApaVital, Mihail Doruş.
Discuţiile finale se poartă acum pe un credit care să asigure partea de cofinanţare la proiect. ApaVital vine cu 25 de milioane de euro, de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, iar europenii cu 428 de milioane, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.
Lucrările de investiţii vor începe încă din acest an, şi ar urma să se încheie odată cu anul 2023. Este vorba de 14 contracte de lucrări, de 4 contracte de furnizare echipamente şi de 2 contracte de servicii, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al ApaVital. Întregul pachet vizează tot lanţul aprovizionării cu apă, de la captare, transport şi clorinare până la distribuţie, precum şi cel al preluării apelor uzate, prin reţele de colectare, staţii de pompare şi, în final, cele de epurare.
Peste 190.000 de locuitori ai judeţului vor beneficia de serviciile extinse de furnizare a apei, pentru că, spune directorul societăţii, practic nu vor mai exista localităţi care să nu fie alimentate cu apă. Mai puţin de 20 de comune nu au apă curentă în acest moment. În schimb, serviciile de canalizare vor viza doar localităţile cu peste 2.000 de locuitori, iar numărul noilor beneficiari va fi de aproape 80.000. Aceasta înseamnă sute de kilometri de conducte pentru ambele reţele, sute de staţii de pompare şi staţii de epurare.
De unde încep lucrările
Extinderea sistemului de apă şi canalizare a fost împărţită în 13 capitole, două vizând Zona Metropolitană Iaşi, cu o valoare estimată a investiţiei de aproximativ 60 de milioane de euro. Celelalte 11 „axe“, cum au fost denumite, sunt în jurul unor aglomerări de populaţie. Prima pe calendarul investiţiilor este zona Paşcani, care include municipiul şi patru localităţi suburbane. Urmează Popricani (cu localităţile Popricani şi Moimeşti), Holboca (Holboca şi Dancu), Rediu (împreună cu Breazu) şi Valea Lupului. Această programare poate să fie modificată, în funcţie de modul cum se realizează achiziţia contractelor de lucrări. Printre celelalte axe se numără Hârlău-Cotnari, Podu Iloaiei-Tg. Frumos, şi cele cu plecare din Iaşi spre Popricani (Vulturi-Vânători), spre Mogoşeşti-Scânteia şi spre Comarna-Costuleni-Dobrovăţ-Ciorteşti-Cozmeşti, aceasta din urmă fiind şi cea mai scumpă: peste 45 de milioane de euro.
De extinderea, respectiv reabilitarea reţelelor vor beneficia inclusiv comune de la marginea judeţului (Ţibăneşti, Răchiteni, Moţca, Cristeşti, Tătăruşi, Lespezi, Deleni), dar şi patru comune din judeţul Neamţ.
Ce pot face comunele care au rămas acum pe dinafară?
Totuşi, necesarul de investiţii la nivelul judeţului Iaşi este mult mai mare, şi nu va putea fi acoperit doar prin acest program POIM 2014-2020. „Această sursă de finanţare din fondurile Comisiei Europene asigură înfiinţarea/extinderea sistemelor de apă în limita unei sume disponibile pentru acest tip de proiecte. Localităţile care nu s-au încadrat în aceste proiecte vor accesa direct alte surse de finanţare, din fonduri externe, bugetate statal sau local“, se arată în răspunsul ApaVital primit la solicitarea noastră.
Mai trebuie spus că, până acum, societatea a cheltuit deja aproximativ un sfert de miliard de euro pe construirea, modernizarea sau refacerea reţelelor de apă potabilă, respectiv de apă uzată.
