Cele mai importante podgorii europene, studiate de cercetătorii de la Universitatea Agronomică

Cercetători din cadrul Facultăţii de Horticultură a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi au studiat, timp de şase ani, impactul schimbărilor climatice asupra unora dintre cele mai importante podgorii europene – Bordeaux şi Valea Loirei (Franţa), Valea Rhinului (Germania), La Rioja (Spania), Cotnari (România) – şi arealului South Sussex din Sudul Marii Britanii. Cercetările, începute în anul 2014 şi efectuate în cadrul proiectului european LIFE ADVICLIM, coordonat de Universitatea Rennes 2 din Franţa, au reunit universităţi şi instituţii de cercetare din Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie şi USAMV Iaşi, din România.

În site-urile pilot ale proiectului, amplasate în cele şase podgorii, s-au colectat date prin utilizarea senzorilor de temperatură, s-a urmărit fenologia soiurilor, s-a stabilit amprenta de carbon generată de practicile tehnologice şi s-au prelucrat datele obţinute prin utilizarea de softuri informatice. „În contextul schimbărilor climatice, ne-am propus să studiem, alături de partenerii noştri din instituţii europene, impactul acestui fenomen global asupra podgoriilor, să elaborăm prognoze privind evoluţia viticulturii în următoarele decenii, să identificăm soluţii de adaptare la acest fenomen şi de diminuare a impactului său asupra viticulturii. Cercetările efectuate de noi au evidenţiat modificarea profilului climatic al tuturor podgoriilor studiate, ca efect al creşterii temperaturilor, cu consecinţe pozitive pentru cele din zona temperată, mai răcoroasă, precum Valea Rinului, Cotnari, Valea Loirei, dar şi preocupante pentru podgoriile mai apropiate de climatul mediteranean, precum Bordeaux şi La Rioja”, a declarat prof. univ. dr. Liviu Mihai Irimia, decanul Facultăţii de Horticultură din Iaşi, cercetător principal în cadrul proiectului.

Reprezentanţii USAMV au explicat că platforma web creată în cadrul proiectului – CLIMAVISTA WINE – permite reunirea datelor obţinute de cercetători, a datelor de la staţiile meteorologice, a datelor furnizate de sateliţi, rezultate ale modelelor de adaptare, rezultatele calculului amprentei de carbon şi reprezintă o interfaţă ce oferă producătorilor din viticultura europeană date relevante pentru procesul de decizie.