Cine îi va lua locul lui Pimen? Un ieşean ar putea conduce cea mai bogată arhiepiscopie din ţară

Concluziile sunt că, pe cât de stufoase par din exterior, procedurile sunt democratice, implică o amplă consultare, dar surse din Patriarhia Română ne-au precizat că, până la urmă, cuvântul Patriarhului are cea mai mare greutate. În final, vor fi patru nume în şedinţa Sfântului Sinod, care va alege prin vot secret viitorul episcop, şanse fiind atât pentru episcopii din Moldova, precum Damaschin Dorneanul sau Calinic Botoşăneanul, cât şi pentru un nume surpriză, adus din exterior.

Când va fi dat votul? Între 28 iunie şi 18 iulie

La articolul 130 din documentul citat este explicată cu exactitate procedura prin care sunt aleşi arhiepiscopii sau episcopii eparhioţi. Astfel, aflăm faptul că pentru slujirea, demnitatea şi răspunderea de arhiepiscop sunt eligibili episcopii eparhioţi, episcopii-vicari patriarhali, epicopiivicari şi arhiereii-vicari ce au vârsta cuprinsă între cel puţin 35 de ani şi cel mult 70 de ani, care sunt doctori sau licenţiaţi în teologie şi care „s-au distins prin dragostea faţă de Dumnezeu şi Biserică, viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc“.

O astfel de listă, a tuturor celor eligibili, este trimisă de către Cancelaria Sfântului Sinod către Mitropolia care păstoreşte Eparhia vacantă, iar dacă propunerea trimisă de Sinodul mitropolitan nu respectă acea listă, va fi invalidată. Un alt articol din Statut, nr. 126, precizează că un episcop trebuie să fie ales la maximum 60 de zile de la vacantarea poziţiei sau de la înfiinţarea unei noi eparhii. Totodată, un episcop nu poate să se „transfere“, să fie propus într-o altă eparhie, dacă nu au trecut măcar şapte ani de la data întronizării în eparhia pe care o păstoreşte sau dacă are peste 70 de ani. Astfel, ţinând cont de momentul morţii lui IPS Pimen şi a faptului că în cele 40 de zile de pomenire a acestuia nu se va organiza niciun vot, şedinţa Sfântului Sinod va fi la o dată stabilită între 28 iunie şi 18 iulie, când se împlinesc cele 60 de zile de la vacantarea poziţiei.

Cum se votează?

În total, pentru o astfel de funcţie pot exista maximum patru candidaţi care vor putea fi votaţi prin vot secret de Sinodul Patriarhal. Cum anume sunt desemnaţi aceştia face parte tot dintr-un proces democratic surprinzător de amplu. În primul rând, de pe lista anterior primită de la Sinodul Patriarhal, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei desemnează doi candidaţi pe care-i consideră cei mai bine pregătiţi pentru postul de episcop al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Ulterior, însă, mitropolitul se consultă cu Adunarea eparhială, care este formată din cei care păstoresc şi delegaţii de drept din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.

„Mitropolitul expune cerinţele pastorale ale eparhiei vacante şi prezintă lista celor doi candidaţi eligibili care au obţinut cele mai multe voturi în cadrul consultării din Sinodul mitropolitan, apoi solicită opinia Adunării eparhiale şi a delegaţilor de drept privind menţinerea listei cuprinzând numele celor doi candidaţi“, se precizează în cadrul Statutul. Însă Adunarea eparhială poate să argumenteze introducerea unui noi nume în lista propunerilor, al treilea, dacă există o argumentaţie solidă şi dacă într-un vot deschis, 50^1 din voturile valid exprimate sunt pentru adăugarea unui nume. Atunci, într-un vot secret, fiecare membru cu drept de vot va trece pe un bilet numele celui de-al treilea candidat, iar cel care va întruni cele mai multe voturi va deveni al treilea nume ce va fi transmis de către Mitropoliei către Sinodul Patriarhal.

Aceeaşi procedură se reia însă şi la nivelul Sinodului Patriarhal, unde, dacă se consideră necesar, se poate adăuga un al patrulea nume pe listă, toţi cei patru candidaţi pornind cu şanse egale şi fiind aleşi în urma unui vot secret. Există două tururi, organizate în aceeaşi şedinţă: pe primul buletin de vot sunt trecute numele tuturor celor patru candidaţi, în ordinea rangului sau a procedurilor interne ale BOR. Dacă niciunul dintre cei patru nu obţine 50^1 din voturi, se va organiza un al doilea tur, la care vor fi înscrişi doar primii doi candidaţi, care au obţinut cele mai multe voturi.

Cele mai mari şanse

E dificil de spus cine are cele mai mari şanse în momentul de faţă. Favoritul local, care va fi probabil şi cel ales de Adunarea eparhială, este Damaschin Dorneanul, episcopvicar, ce a realizat multe dintre sarcinile lui IPS Pimen odată cu îmbătrânirea acestuia. Damaschin Dorneanul nu ar fi în mod normal pe liste, nefiind episcop plin, dar există o prevedere în sinod care-l include automat în rândul celor eligibili. Episcopii-vicari şi arhiereii vicari de la eparhiile vacante sunt înscrişi, de drept, în lista ierarhilor eligibili pentru alegerile în vederea ocupării scaunelor chiriarhale de la eparhiile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, se precizează în Statutul BOR. Un alt nume vehiculat este cel al Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul, căruia, spun surse din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, i s-a promis de mult timp o episcopie pe care acesta să o conducă, atunci când va fi momentul.

Alte surse explică faptul că, deşi PS Damaschin Dorneanul pleacă cu cele mai mari şanse pe plan local, acesta va trebuie să treacă de votul Sfântului Sinod, care ar putea să prefere pe cineva din exterior, care să nu aibă legături şi diferite înţelegeri sau favoritisme la nivel local. Acest argument s-ar putea să fie unul foarte important, mai ales ţinând cont de faptul că Arhiepis copia Sucevei şi Rădăuţilor este una dintre cele mai bogate din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Un caz similar a fost şi la Huşi, după  PS Corneliu Bârlădeanu a fost adus PS Ignatie, care nu provenea din rândul episcopilor din Moldova creditaţi cu şanse. În orice caz, cele mai multe surse consultate de către „Ziarul de Iaşi“ anticipează faptul că în faţa Sfântului Sinod vor ajunge patru nume, maximum posibil, dar că cele mai mari şanse le are un episcop din exteriorul Mitropoli ei Moldovei şi Bucovinei, care să fie atât pe placul Patriarhului Daniel, cât şi al IPS Teofan.