Caută 
3 MIN
Un studiu despre valorile moldovenilor scoate la iveală o situaţie care îi va surprinde pe mulţi: moldovenii sunt cei mai harnici dintre toate regiunile României. În Occident, un migrant român din trei provine din unul dintre cele opt judeţe ale Moldovei Istorice.
An de an, de treizeci de ani, cei mai harnici şi în acelaşi timp cei mai săraci ex-locuitori ai României, migranţii moldoveni trimit câteva miliarde de euro în Bugetul naţional, prin remitenţe ce se convertesc în cea mai mare parte în consum, se arată într-un studiu pe care Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, despre valorile moldovenilor, îl pregăteşte în această perioadă.
”An de an, noi, moldovenii, murim pe străzi prost edificate în aşteptarea autostrăzilor, rămânem proşti din lipsa accesului la un sistem de învăţământ performant (cel mai finanţat e în Muntenia şi Ardeal) şi devenim şi mai săraci din cauza regresului economic al regiunii”, Alexandru Laurenţiu Cohal, cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” – Academia Română, filiala Iaşi.
Revenind la bani. Populaţia din regiunea Moldova este unul dintre cei mai importanţi finanţatori ai bugetului întregii Românii, spune cercetătorul ieşean, deoarece banii trimişi de migranţi familiilor lor de la Iaşi, Botoşani, Focşani etc. se duc – prin taxare – la bugetul Naţional, şi nu la bugetul moldovean.
”Băieţii de la Bucureşti, cu alţi băieţi de prin Transilvania, au grijă să-i împartă pentru binele lor, pe când noi, moldovenii, nu mai vedem mare lucru din aceşti bani. Aşa stând lucrurile, în aşteptarea regionalizării, aş propune, pentru început, un pas pentru îndreptarea lucrurilor: banii taxaţi aici, în Moldova, să „rămână” în Moldova. Numai o parte rezonabilă din aceşti bani să meargă la bugetul naţional, sub formă de contribuţie la politică externă şi apărare. Grosul să „stea” în regiune, în folosul celor harnici şi muncitori”, spune Alexandru Laurenţiu Cohal.
Potrivit datelor furnizate de World Values Survey (2010-2014), românii se declară în general ataşaţi de valoarea ”muncii”, însă moldovenii sunt cei mai relaţionaţi cu aceasta. Faţă de Muntenia, şi Moldova şi Transilvania stau mai prost la indicatorul ”încredere” în oameni; valori similare se pot vedea, pe regiuni, la indicatoarele spirit de ”comunitate” (în ce măsură se văd ei parte a comunităţii) şi spirit de ”independenţă” (valoare transmisă copiilor).
Potrivit studiului, dintre judeţele Moldovei, cel mai bine la capitolul Muncă stau cei din Neamţ, botoşănenii fiind pe ultimul loc (indicator 46 faţă de 75 la Neamţ). Mult mai bine stau locuitorii judeţului Botoşani la spiritul de ”comunitate” (33 la Botoşani faţă de 50 la Vaslui şi 8 în Vrancea), însă indicatorii sunt extrem de mici la spiritul de ”independenţă” (8 la Botoşani, 48 la Bacău). Şi la ”încredere” indicatorul este foarte mic la Botoşani (4 la Botoşani, faţă de 13 la Iaşi).
