Clădirea noului Aeroport depinde de votul dumneavoastră. Viitorul consiliu va lua hotărârea

„Nu vom mai avea fonduri europene după anul 2023 pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, în principal pentru că majoritatea aeroporturilor din UE sunt private”, avertizează Cătălin Bulgariu, directorul general al aerogării ieşene. El a luat astfel apărarea Masterplanului de dezvoltare a Aeroportului Iaşi, care ar urma să intre luna viitoare în dezbaterea Consiliului Judeţean. Aleşii judeţeni vor decide unde se vor face lucrări de extindere, peste actualele terminale sau dincolo de pistă.

Bulgariu a pledat în continuare în favoarea dezvoltării Aeroportului pe termen lung, respectiv a construirii unei infrastructuri de la zero pe cealaltă parte a pistei. Directorul general a scos în evidenţă dezavantajele unei extinderi pe locul actualelor terminale de pasageri T2 şi T3 – un nou Plan Urbanistic Zonal şi reconstruirea unui terminal pe locul celor două în aşa fel încât să nu afecteze orarul zborurilor. În schimb, pe partea de est a pistei, lucrările nu ar afecta traficul. Ar fi şi singura zonă de dezvoltare a zonei cargo la Iaşi – „mai importantă decât dezvoltarea traficului de pasageri de la un milion la trei milioane”.

Aeroport nou, în concesiune

O prezentare publică a Masterplanului făcută săptămâna trecută menţiona un cost de 125 de milioane de euro pentru noua infrastructură. De unde însă bani, dacă un proiect european ar acoperi doar jumătate din necesarul finanţării? Directorul aerogării spune că sunt trei firme interesate să preia Aeroportul Iaşi în concesiune, una din Franţa, una din Anglia şi una din Emiratele Arabe Unite.

Mai mult, Cătălin Bulgariu a menţionat necesitatea construirii unei noi piste de zbor, dincolo de „noul aeroport”, cu un orizont de timp de 20 de ani. Pentru moment însă, este aşteptată de la Primăria Iaşi autorizaţia de construire a zonei de preîmbarcare, structură care va permite celor care vin la check-in să nu aştepte afară. „Până la sfârşitul anului se va finaliza acest spaţiu de preîmbarcare”, a adăugat şeful aerogării, precizând că este o soluţie pe termen scurt.

„Greaua moştenire”

Întârzierea extinderii platformei de staţionare a avioanelor a fost explicată de directorul Bulgariu prin neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către firma care a câştigat în 2016 licitaţia pentru atribuirea contractului de realizare a studiului de fezabilitate. El a spus că acel contract a fost semnat în octombrie 2016, cu un termen de execuţie de 6 luni, însă studiul nu a fost predat până la 1 ianuarie 2018.

Rezilierea contractului a fost contestată în instanţă de firma respectivă, Iptana Transproiect SA, cauza trecând prin mai multe instanţe până la Judecătoria Iaşi, unde se află pe rol şi acum.

Niciun leu ajutor pentru pierderile provocate de pandemie

Un memorandum de finanţare a pierderilor cauzate de pandemie la aeroporturile româneşti aşteaptă de mai bine de o lună o soluţie de la guvern, a declarat ieri, directorul general al aerogării ieşene, într-o conferinţă de presă. Documentul a fost propus de Asociaţia Aeroporturilor din România. Este vorba de 23 de milioane de lei pentru 5 aeroporturi care au trafic anual mai mare de 200.000 de pasageri. Iaşului i-ar reveni 6 milioane. „Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în privinţa companiilor Blue Air şi Tarom”, care au primit acceptul unui ajutor de stat, dar nu şi banii, a afirmat Cătălin Bulgariu.