Consumul de droguri în rândul adolescenţilor şi al tinerilor

Virtuţile drogurilor sau ale aşa-numitelor plante „divinatoriiˮ sunt cunoscute încă din Antichitate. Egiptenii cultivau macul din care extrăgeau opiul. Din opiu se preparau licori cu efect sedativ. În India se cultiva un soi cânepă (cannabis) din care se extrăgea haşişul utilizat în ceremoniile religioase pentru a obţine o exaltare dionisiacă. Răspândirea acestor plante şi a extractelor lor s-a făcut lent, în decursul secolelor.

Până în prima jumătate a secolului al XX-lea, consumul de droguri nu reprezenta o problemă socială astfel încât să necesite intervenţia unor instituţii specializate ale societăţii. Opiul şi haşişul şi-au făcut apariţia în Occident abia la începutul secolului al XIX-lea. Publicul a început să cunoască efectele acestor substanţe prin intermediul artiştilor şi al scriitorilor aflaţi în căutare de senzaţii tari. Baudelaire le-a glorificat în ale sale „Paradisuri artificialeˮ. Consumul de droguri era apanajul unor minorităţi de filosofi, artişti, boemi. Desfiinţarea barierelor sociale, uşurinţa deplasărilor, extinderea mijloacelor de comunicare au contribuit la extinderea acestui fenomen. Astăzi putem vorbi despre o „democratizare a consumului de droguriˮ. În sec. al XIX-lea şi la începutul sec. al XX-lea, morfina era folosită ca medicament pentru efectele sale psihoactive. În SUA, la începutul sec. XX, se estima că numărul morfinomanilor care îşi întreţineau dependenţa cu medicamente vândute în farmacii era între 200000 şi 500000. Ca urmare a campaniei de denunţare a narcomaniei, în anul 1914, apare o lege care blochează accesul legal la opiacee şi care îi împinge pe narcomani în ilegalitate.

Consumul de droguri nu mai este o problemă socială nouă în tara noastră. În ultimii ani, fenomenul a căpătat dimensiuni îngrijorătoare. Potenţialii consumatori de droguri provin din rândul adolescenţilor şi al tinerilor confruntaţi cu probleme sociale, psiho-emoţionale, psihiatrice. Primul centru pilot de tratament specializat pentru persoanele dependente de droguri s-a deschis în 1996 în cadrul Spitalului „Gheorghe Marinescuˮ din Bucureşti. La acea vreme, numărul anual de beneficiari ai centrului se ridica la circa 200-250 de persoane, dintre care 10-15% sunt consumatori de heroină.

În anul 2003, am fost contractat de o organizaţie neguvernamentală ca expert pentru o cercetare sociologică privind consumul de droguri în rândul adolescenţilor din licee. Scopul anchetei de tip exploratoriu era de a identifica posibile riscuri în transmiterea HIV/SIDA şi alte boli care pot fi contactate pe cale sexuală sau prin utilizarea unor dispozitive medicale (ex: seringile pentru drogurile injectabile). Cercetarea pe care am coordonat-o la nivelul municipiului Iaşi, pe un eşantion stratificat care a cuprins toate liceele (teoretice, tehnologice, vocaţionale), de la clasele a IX-a şi a XII-a, a relevat faptul că 23% dintre respondenţi au încercat cel puţin o dată un drog sub formă ingerabilă (pastile folosite în tratamente psihiatrice în combinaţie cu alcool), masticabilă (diverse tablete), de ţigări (etnobotanice, canabis, marijuana), inhalare.

Cercetarea nu a trezit prea mult interesul factorilor de decizie de la nivelul învăţământul ieşean, a rămas doar un articol publicat într-o revistă ştiinţifică. Până de curând, dependenţa de tutun, alcool, droguri şi alte substanţe în rândul adolescenţilor şi al tinerilor nu a fost o prioritate pe agenda publică. Doar prin anii 2007-2008, a fost ceva agitaţie în legătură cu proliferarea magazinelor care vindeau etnobotanice chiar în proximitatea şcolilor. Cu ani în urmă se vorbea despre România ca fiind o ţară de tranzit pentru drogurile care interesau statele occidentale. Cel mai recent raport al Agenţiei Naţionale Antidrog (2022) arată că 10,7% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat şi în ultimul an (consum recent). Potrivit acestui raport, cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescenţa este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la iniţierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut pentru consumul de noi substanţe psihoactive fiind de 13 ani, consemnează raportul ANA.

Consumul de alcool şi droguri este însoţit adesea de comiterea unor fapte violente: agresiuni fizice, psihice, violuri, furturi. Consumul de astfel de stupefiante reduce inhibiţia, slăbeşte controlul conştient şi teama de sancţiune. Se consideră că probabilitatea individuală de a fuma marijuana variază direct proporţional cu numărul de prieteni fumători de marijuana. Iniţierea în consumul de droguri are loc la instigarea unor prieteni din cartier sau chiar colegi de şcoală. Elevii de liceu sunt iniţiat de către „cei mai buniˮ colegi de clasă, de grupul de prieteni, grupul de apartenenţă, la petreceri, în discoteci, cluburi, cu prilejul unor festivaluri sau concerte de muzică.

În ultima perioadă s-au înmulţit cazurile de infracţiuni în care sunt implicate persoane care consumă şi/sau trafichează droguri de mare risc. Vedem tot mai multe accidente rutiere cu victime multiple în care sunt implicaţi şoferi aflaţi sub influenţa alcoolului şi drogurilor. Deodată, pare că ne-am trezit dintr-un somn adânc şi am constatat că din ţară de tranzit, România a devenit o ţară de consumatori de droguri. Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, a afirmat recent că în ţara noastră sunt „milioane de consumatori de droguri, iar aceştia trebuie ajutaţi să scape de problemă, pentru că nu pot fi băgaţi cu toţii la închisoare” (cf. Euronews, 2023). Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a fost şi mai sumbru în aprecierile sale, spunând că „bătălia cu drogurile la categoria adulţi este pierdută, iar prioritară este salvarea tinerei generaţii” (cf. Hotnews.ro, 2023).

În ultimii ani, consumul de droguri a devenit un fapt tot mai prezent în viaţa adolescenţilor şi a tinerilor români, în special a celor cu venituri ridicate. Incidenţa cea mai mare a consumului de droguri este în regiunea Bucureşti-Ilfov, cu populaţia cea mai prosperă din ţară. Canabisul este cel mai consumat drog de către tineri. Cu toate acestea, tinerii români au trecut de la consumul de droguri uşoare la experimentarea drogurilor injectabile. Cercetările occidentale în domeniul consumului de droguri au pus în evidenţă corelaţia dintre consumul de droguri injectabile şi transmiterea virusului HIV/ SIDA. Riscurile contactării şi transmiterii infecţiei HIV la acest segment de populaţie sunt potenţate şi de particularităţile speciale asociate vârstei: teribilismul, curiozitatea sexuală, antrenarea în diverse activităţi infracţionale, lipsa/insuficienţa supravegherii părinţilor sau a altor persoane cu rol în educaţia adolescenţilor, lipsa unor informaţii adecvate şi oferite în regim permanent cu privire la riscurile contactării bolilor cu transmitere sexuală ş.a.

Biobliografie:

1. Drăgan, Jenică, Dicţionar de droguri, Editura Naţional, Bucureşti, 2000.
2. Ferreol, Gilles (coord.), Adolescenţii şi toxicomania, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
3. Iftimoaei, Ciprian, Iftimoaei, Manuela, Consumul de droguri în rândul adolescenţilor din liceele ieşene, în Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială, nr.2, Editura Lumen, Iaşi, 2003.
4. Porot, Antoine, Porot, Maurice, Toxicomaniile, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999.
5. Şlaru, Mihai, Drogurile, Editura Semne, Iaşi, 1998.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi