Numai că, aşa cum vom observa, din varii motive asupra cărora nu insistăm aici, rezultatele verificărilor – gupate trimestrial – reflectă tendinţe fluctuante. Nu excludem defel ca (poate doar) aparenta înmuiere a motoarelor pe linia „destructurării lanţurilor tranzacţionale organizate în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale” să o constituie iminenta lege al prevenţiei. În paranteză fie spus, aceasta a trecut recent (abia) de Senat (https://www.senat.ro/Legis/PDF/2017/17L158FS.pdf), iar principala noutate ce o aduce constă în aceea că ar urma să instituie regula ca nicio firmă să nu mai fie sancţionată dacă nu este mai întâi avertizată şi îndrumată.

Dar să revenim cu o privire sumară asupra activităţii DGAF, efectuată în trimestrul II a.c. Astfel, numărul de controale efectuate, vizând „prevenirea, descoperirea şi instrumentarea faptelor de evaziune fiscală care se manifestă în domeniile de activitate cu risc semnificativ de neconformare”, aflăm din Buletin statistic trimestrial, nr. 2/2017, publicat luna trecută (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Buletin_statistic_fiscal2_2017.pdf), a fost de 9.437 (3.146/lună). Deşi deloc de nelijat, totuşi numărul în cauză este inferior celui îngregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, „contractându-se” cu 26,8%. Scăderi avem şi la alţi indicatori – valoarea amenzilor aplicate: 36,3 mil. lei (diminuare cu 2,4%), valoarea confiscărilor de bunuri şi sume: 19 mil. lei (scădere cu 31,4%), numărul sesizărilor penale: 129 (diminuare cu 52%). Pe de altă parte, la mai puţin de jumătate s-a „prăbuşit” valoarea măsurilor asigurătorii: 230,9 mil. lei, faţă de 534,6 mil. lei în trim. 2/2016.

A scăzut considerabil (cu 63.3%) şi valoarea prejudiciilor stabilite – aferente sesizărilor penale, care a ajuns la 462 mil. lei, faţă de 1.258,4 mil. lei constatate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Remarcăm că excepţia o constituie indicatorul „număr suspendări de activitate”, care creşte cu 11%, 151 de firme fiind aduse sub incidenţa unei astfel de măsuri doar în intervalul aprilie-mai 2017. Pe ansamblu, cele redate aici reflectă o relaxare clară care a apărut în materie de control fiscal. De altfel, situaţia este valabilă, la anumiţi indicatori, şi dacă e să ne referim la trimestrul I. În acest context, odată legiferată prevenţia şi îndrumarea, devine greu de imaginat că respectiva tendinţă îşi va schimba cursul. Rămâne doar de observat, pe un termen mai lung, dacă implicaţiile ce vor apărea vor fi în interesul real al economiei şi societăţii în ansamblu.