Dr. Liliana Vereş (foto), şefa Cinicii de Imunologie şi Alergologie, Spitalul Sf. Spiridon Iaşi:”Crizele de astm pot dura de la câteva minute la câteva zile şi pot deveni periculoase dacă respiraţia este sever îngreunată. Debutul este brutal, frecvent noaptea. Pacienţii astmatici se pot trezi noaptea din somn datorită tusei sau senzaţiei de lipsă de aer. Respiraţia devine dificilă în timpul expirării aerului. În momentul expirului se aude un zgomot ca un fluierat – acel wheezing. Acest fenomen apare atunci când pacientul încearcă să expire aerul prin căile aeriene îngustate. Inspirul este scurt, ineficient. Pacientul poate avea senzaţia senzaţia că ”ceva îl strânge de gât, îi apasă pieptul” şi simte nevoia să se ridice din pat şi să deschidă geamul. De asemenea, pot apărea durerea de cap, tusea şi o senzaţie de slăbiciune fizică, oboseală intensă – de astenie. Pacientul încearcă să ţină capul cât mai drept, această poziţie uşurând mişcările respiratorii.

Ce trebuie făcut în criză

Există medicamente care ajută aproape instantaneu pacientul să respire mai bine. Medicaţia de criză este reprezentată de acele medicamente utilizate în timpul crizei pentru a obţine o dilataţie bronşică în timpul cel mai scurt, respectiv pentru a face să dispară dificultatea respiratorie. Principalul lor efect este dilatarea bronhiilor, în felul acesta uşurând pătrunderea aerului în plămâni. Îşi fac efectul repede (2-5 minute), iar acţiunea lor durează aproximativ 6 ore, de aceea se numesc bronhodilatatoare cu acţiune scurtă. În criza de astm bronşic se administrează 2 pufuri de bronhodilatator cu acţiune scurtă, prescris de medic pentru această situaţie, apoi aşteaptă 20 de minute.

Dacă este necesar, în prima oră de la declanşarea crizei se pot administra câte 2 pufuri la fiecare 20 de minute. Dar, nu mai mult de 6 pufuri pe zi deoarece administrarea unui număr mai mare de pufuri de bronhodilatator duce la bătăi rapide ale inimii (tahicardie). Dacă problema nu se rezolvă, pacientul trebuie meargă de urgenţă la spital. Bronhodilatatoarele cu acţiune scurtă se pot administra şi pentru prevenirea crizelor, când pacientul ştie că se va expune la un factor care îi declanşează simptomele de astm (praf, efort fizic, aer rece etc). Ca exemplu: în astmul bronşic cu crize care apar după un efort fizic, se vor administra 2 pufuri înainte de a efectua un efort important. Cele mai cunoscute ,,bronhodilatatoare cu acţiune scurtă“ sunt Ventolin/Salbutamol, Berotec.

Dacă pacientul foloseşte de mai mult de 4 ori într-o zi medicamentul de "salvare" ar trebui să se prezinte cât mai repede la medic

Medicamentele de criză se iau pentru ameliorarea stării de moment a pacientului, dar nu tratează boala. Dacă un pacient foloseşte de mai mult de 2 ori pe săptămână medicamentul de "salvare" pentru a opri atacurile de astm, aceasta înseamnă că are nevoie de reevaluarea tratamentului de fond al astmului. Astmul bronşic este o boală variabilă iar tratamentul de fond trebuie ajustat periodic drept răspuns la pierderea controlului prin agravarea simptomelor sau dezvoltarea unei exacerbări. Dacă pacientul foloseşte de mai mult de 4 ori într-o zi medicamentul de "salvare" ar trebui să se prezinte cât mai repede la medic deoarece starea lui se poate agrava foarte repede. De asemenea, trebuie ştiut că la persoanele care folosesc abuziv ,,spray-ul de criză” pot apare efecte adverse: palpitaţii, dureri de cap, agitaţie, tremurături. Administrarea excesivă a acestora este periculoasă şi trebuie evitată.

Ce trebuie să facă pacientul în criză

• Administrează-ţi 2 pufuri din spray-ul de salvare, folosind neapărat spacerul.

• Aşteaptă 20 de minute.

• Dacă simptomele persistă, administrează încă 2 pufuri şi, dacă problema nu se rezolvă, mai poţi administra 2 pufuri după alte 20 minute. Atenţie: nu administraţi mai mult de 6 pufuri pe zi.

•Asociază un medicament antialergic (antihistaminic cum ar fi Xyzal, Aerius, Tamalis, Celerg – în doză de 1-4 tablete pe zi conform gravităţii fenomenelor).

• Foarte important: trebuie aerisită încăperea şi trebuie să ieşiţi din camera/mediul cu alergenul care a declanşat criza (praf de casă, mucegai, păr/scuame de pisică).

*Mare atenţie la aspirină: trebuie evitată utilizarea în cazul în care aceasta contribuie la criză.

*Diminuaţi efortul fizic imediat ce sesizaţi apariţia primelor simptome ale crizei de astm. Efortul fizic, în special în frig, fără pregătire prealabilă, este una dintre cauzele frecvente ale declanşării crizelor de astm.

Cele mai frecvente cauze ale declanşării crizelor de astm

Crizele de astm sunt declanşate în majoritatea cazurilor de anumiţi factori de mediu sau emoţionali, prezenţi în viaţa noastră de zi cu zi, care acţionează asupra căilor respiratorii deja inflamate cronic prin prezenţa astmului.

*schimbările bruşte de temperatură (cel mai adesea este vorba de trecerea de la cald la rece);

*expunerea la ceaţă, frig, vânt;

*răceli de sezon;

* mucegaiul;

* polenul;

*părul animalelor de companie;

*praful;

* emoţiile puternice sau stresul;

*fumul de ţigară;

*efortul fizic, fără pregătire prealabilă;

* La unii pacienţi, crizele pot fi provocate de aspirină sau alte medicamente;

*Atenţie: poate exista o asociere între 2-3 factori în declanşarea crizei de astm.

Atenţie: administrarea excesivă de pufuri cu medicaţie bronhodilatatoare poate pune în pericol viaţa pacientului!

În concluzie, în toate situaţiile în care sesizaţi simptomele de mai sus, sfatul este de a vă prezenta cât mai repede la un medic alergolog sau pneumolog, ambii specialişti având competenţa de a trata astmul. Este important să cereţi opinia unui specialist care poate evalua corect situaţia fiecărui caz în parte. Să nu uităm că deşi astmul este o afecţiune tratabilă, poate duce uneori la deces. Subliniez încă o dată că administrarea excesivă de pufuri cu medicaţie bronhodilatatoare poate fi foarte periculoasă.

Uneori pacientul nu cunoaşte motivul care a dus la declanşarea crizei de astm şi există tendinţa de a administra excesiv pufuri cu medicaţie bronhodilatatoare în speranţa că se va simţi totuşi mai bine. Dar, trebuie cunoscut şi înţeles faptul că utilizarea excesivă a acestei medicaţii bronhodilatatoare poate duce la tahicardie (bătăi rapide ale inimii) şi chiar la evenimente cardiace care pun în pericol viaţa pacientului. Din aceste motive, un consult la un specialist alergolog sau pneumolog este atât de important”.