Cum să te recuperezi post-Covid. Un pacient din doi rămâne cu sechele. Ce spun specialiștii ieșeni

Medicii infecţionişti ieşeni spun că 43% dintre foştii pacienţi COVID internaţi rămân cu sechele după ce au trecut prin boală. Principala afectare este cea pulmonară, dar s-a constat că apar şi afectări cardiace, renale sau ale sistemului nervos.

Sechele post-COVID: pulmonare, cardiace, renale

“Sindromul post Covid 19 este o realitate de care trebuie să ţinem seama. Este vorba de un cortegiu de simptome pe care şi noi doctorii acum le descoperim. Este vorba de afectare pulmonară, cardiacă, renală, afectarea sistemului nervos central. Un pacient care a trecut prin faza acută trebuie să facă un control la 30 de zile pentru examen imagistic pulmonar şi examene de sânge. După acest consult, orientăm pacientul spre alte specialităţi”, a spus Carmen Dorobăţ, medic primar infecţionist la Spitalul de Boli Infecţioase. Testele imagistice efectuate la câteva luni după recuperarea de la COVID-19 au arătat leziuni de durată ale muşchilor inimii, chiar şi la persoanele care au prezentat doar simptome uşoare de COVID-19. Acest lucru poate creşte riscul de insuficienţă cardiacă, sau alte complicaţii cardiace în viitor.

La nivelul plămânilor, COVID-19 poate provoca daune de lungă durată alveolelor. Ţesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respiraţie pe termen lung. Chiar şi la tineri, medicii au contatat că boala poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii şi sindromul Guillain-Barre – o afecţiune care provoacă paralizie temporară. COVID-19 poate creşte, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson şi boala Alzheimer. La Iaşi, funcţionează însă singura clinică medicală de recuperare post-COVID din regiunea Moldovei.

La KineticFIT, primii pacienţi cu sindromul post-COVID s-au adresat la doar trei luni de la debutul pandemiei.” În ultima perioadă, am avut foarte mulţi pacienţi care ne-au cerut ajutorul pe recuperarea post-COVID, pentru că pacienţii prezintă în primul rând afectare respiratorie. Mulţi prezintă dispnee post-efort, viaţa le este îngreunată, spun că le este greu să facă activităţi zilnice, banale, cum ar fi să meargă la cumpărături sau să urce câteva scări”, a spus fizioterapeutul Alexandru Baciu, managerul clinicii KinetoFIT.

Recuperarea post COVID, între 2 şi 6 luni

Manuela C., în vârsta de 30 de ani, a avut COVID-19, dar o formă uşoară care nu a necesitat spitalizare. Acum însă urmează un program de recuperare. „Pur şi simplu , după două minute de mers, îţi dai seama că nu mai poţi. Asta mi s-a întâmplat mie. Mă grăbeam să ajung undeva, iar după câţiva paşi m-am oprit. Nu mai puteam. Am avut noroc că nu am făcut o formă severă de boală, dar nu mă gândeam că voi ajunge aici. Acum fac recuperare”, a spus tânăra. În funcţie de afectare, este foarte important ca pacientul, înainte de a se prezinta la clinică, să facă un CT, pentru ca medicii specialişti să evalueze gradul de afectare pulmonară.

“Acest control la medicul infecţionist este obligatoriu, pentru a evita acele nenorociri la care am asistat (moartea cântăreţului Petrică Mâţu Stoian – n.r.) să evaluăm pacientul şi să individualizăm tratamentul pe care noi îl aplicăm de la caz la caz, în astfel de echipe interdisciplinare, pentru ca prognosticul pacientului respectiv să fie cât se poate de bun. Este bine că acest proiect ce fizează sidromul post-COVID combină partea medicală cu partea de kinetoterapie, deoarece, pentru orice patologie am vorbi, acest lucru va presupune ulterior un program de recuperare” a mai adăugat Carmen Dorobăţ. Procesul de recuperare depinde de gradul de afectare al fiecărui pacient.

Fizioterapeutul Alexandru Baciu susţine că pentru pacienţii care au trecut printr-o formă gravă sunt necesare 6 luni de tratament recuperator, iar dacă pacienţii au trecut printr-o formă uşoară sau medie, aceştia se pot recupera în 2-3 luni. “Noi am creat un pachet, care cuprinde gimnastică medicală, cuprinde masaj terapeutic şi, inclusiv, consultul medicilor care trebuie făcut pentru recuperarea pacienţilor. Masajul terapeutic în acest caz are o particularitate. Se numeşte tapotament. La pacient , în momentul în care stă două săptămâni imobilizat la pat, are loc o afectare pulmonară a acestuia. Noi facem acest masaj special, de tip drenaj, prin care deblocăm plămânii de secreţiile respiratorii.”, a mai spus Alexandru Baciu.

Afectările emoţionale frecvente: de la depresii până la atacuri de panică

Medicii au mai constat că, deşi nu există în toate cazurile o afectare organică post-COVID, toţi pacienţii aproape prezintă o afectare emoţională. “Este vorba despre o zonă de dezinserţie socială şi pentru care are nevoie de sprijin. Interiorul pacientului după această infecţie este devastat tocmai din cauza unor presiuni, de ordin familial , de ordin social, de ordin economic. Trebuie să îl susţinem energetic emoţional şi să îl ajutăm să îşi recapete ceea ce înseamnă capacitatea. Această relaţie între medicul curant, tot ceea ce înseamnă management post-COVID şi pacient este extrem de importată în tot acest conglomerat socio-economi”, a mai spus Carmen Dorobăţ.

Mulţi pacienţi rămân inclusiv cu atacuri de panică sau dezvoltă depresii. “Chiar ieri am avut o pacientă care îmi povestea că i-au murit părinţii la începutul anului, i-a murit şi socrul, iar în urmă cu o lună i-a murit şi soţul. A rămas, aşadar, fără mulţi membrii din familie, iar recuperarea este mult mai dificilă când pacientul este afectat cognitiv. Noi asigurăm şi suport psiho-emoţional, cu un psiholog specializat pe această problemă”, a adăugat Alexandru Baciu. Cei care par a fi cei mai expuşi riscului de a dezvolta sindromul post-COVID sunt: adulţii cu vârsta peste 50 de ani, toţi pacienţii care au avut o formă mai severă de boală, persoanele cu alte afecţiuni de sănătate, în special probleme cardiovasculare, pulmonare, hipertensiune, diabet sau obezitate.