Despre conservatorism, rasism şi privilegii în America

Prezint mai jos procentul electoratului alb din totalul electoratului american şi procentul electoratului alb (din totalul electoratului alb) care votează cu candidatul republican la prezidenţiale (oricare ar fi respectivul candidat):

1976 – 89%; 52% dintre albi au votat cu Gerald Ford

1980 – 88%; 56% dintre albi au votat cu Reagan

1984 – 86%; 66% dintre albi au votat cu Reagan

1988 – 85%; 60% dintre albi au votat cu Bush-tatăl

1992 – 87%; 41% dintre albi au votat cu Bush-tatăl (plus încă 21% cu Ross Perot; doar 39% dintre albi au votat cu Clinton)

1996 – 83%; 46% dintre albi au votat cu Bob Dole (plus încă 9% cu Ross Perot; doar 44% dintre albi au votat cu Clinton)

2000 – 81%; 55% dintre albi au votat cu Bush-fiul

2004 – 77%; 58% dintre albi au votat cu Bush-fiul

2008 – 74%; 55% dintre albi au votat cu John McCain

2012 – 72%; 59% dintre albi au votat cu Mitt Romney

2016 – 70%; 57% dintre albi au votat cu Trump

Din datele de mai sus înţelegem simplu şi uşor următoarele:

1. O majoritate solidă din rândul electoratului alb (de minim 55%) e conservatoare şi votează cu candidatul republican. Dacă în America ar vota doar albii, niciun candidat democrat nu ar ajunge preşedinte al SUA.

2. Când liderii de opinie, liderii religioşi şi liderii politici conservatori din America vorbesc despre „majoritatea tăcută” sau despre „majoritatea morală”, ei se referă exclusiv la electoratul alb, unde conservatorii sunt majoritari. Dacă în America ar vota doar albii, societatea americană ar fi semnificativ mai conservatoare decât o ştim.

3. Când liderii de opinie, liderii religioşi şi liderii politici conservatori din America vorbesc despre o cabală stângistă în presa mainstream şi în universităţi, ei se referă exclusiv la faptul că majoritatea conservatoare a electoratului alb nu se regăseşte în opţiunile mai liberale ale electoratului general. Dacă în America ar vota doar albii, presa şi sistemul de educaţie ar fi promotorii unei viziuni conservatoare despre lume.

4. Majoritatea conservatoare a electoratului alb e ostilă statului federal pentru că nu îl poate controla. De-asta candidaţii republicani promit întotdeauna un transfer de putere dinspre guvernul federal spre guvernele statelor. Dacă în America ar vota doar albii, guvernul federal ar fi semnificativ mai puternic decât în prezent.

5. Pentru majoritatea conservatoare a electoratului alb, politicile liberale şi egalitare/ emancipatoare ale democraţilor sunt văzute ca având o singură consecinţă: scăderea puterii de influenţă a electoratului alb conservator prin permiterea creşterii altor electorate (în particular a electoratului afro-american şi a celui hispanic, a cărui pondere a crescut de la 1% în 1976 la 11% în 2016). Dacă în America ar vota doar albii, controlul etnic al populaţiilor imigrante ar arăta cu totul altfel, iar acordarea dreptului de şedere şi/ sau a cetăţeniei ar fi mult mai dificil de obţinut pentru non-albi.

6. Scăderea continuă a ponderii electoratului alb în totalul electoratului american, scădere care se accentuează după 2000, se corelează perfect cu trecerea (tot treptată) a conservatorismului alb dintr-o zonă relativ tolerantă şi incluzivă într-una autoritară şi explicit rasistă şi izolaţionistă. Toate astea nu exprimă de fapt decât furia majorităţii conservatoare a electoratului alb faţă de pierderea privilegiior.

Cel ale cărui privilegii nu sunt contestate sau diminuate îşi îngăduie să pară tolerant. Când însă privilegiile sunt ameninţate (dar păstrarea lor e în continuare considerată importantă de către deţinătorul lor), toleranţa şi zâmbetul binevoitor sunt înlocuite instantaneu de furie, agresivitate şi autoritarism.

7. Cel mai grav pericol la adresa democraţiei americane vine astăzi dinspre electoratul alb. Atâta vreme cât ponderea electoraului alb va continua să scadă (lucru care este inevitabil) şi cât acest electorat va rămâne preponderent conservator, majoritatea conservatoare a electoratului alb va deveni din ce în ce mai radicală, sfârşind prin a înlocui conservatorismul însuşi cu o formă sau alta de fascism.

Trump şi trumpismul sunt expresii ale acestei radicalizări crescânde – şi nu avem încă de-a face cu forma cea mai agresivă de radicalism. Trebuie să ne aşteptăm ca pe viitor majoritatea conservatoare a electoratului alb să devină şi mai ostilă faţă de restul societăţii americane – şi să se manifeste încă şi mai autoritar, şi mai agresiv decât în prezent.

Singura şansă ca America să nu se îndrepte spre un regim politic autoritar – sau spre un război civil – e ca majoritatea conservatoare a electoratului alb să înceteze (fie şi parţial) să mai fie conservatoare; sau cel puţin să se deradicalizeze, acceptând ca benefică pierderea privilegiilor. Altfel, conflictul e inevitabil.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist