Caută 
2 MIN
Creştinii catolici şi ortodocşi au trecut deja de primele săptămâni din Postul Mare şi se pregătesc de sărbătorile care urmează până la Paşte. În acest sens, pe 25 martie, lunea viitoare, creştinii ortodocşi vor celebra Bunavestire. Însă, dacă între dogmele catolice şi ortodoxe există numeroase asemănări privind istoricul, obiceiurile sau datinile religioase, postul este un aspect care se tratează în mod complet diferit.
Atât catolicii, cât şi ortodocşii pun accentul pe curăţenia sufletească, însă restricţiile alimentare pe care le impune postul ortodox nu se regăsesc la cel catolic, care îi îndeamnă însă la spovedanie pe toţi credincioşii, cu precădere în această perioadă. Practic, în timpul postului, creştinii catolici pot să consume orice fel de alimente, inclusiv carne, cu excepţia a două zile. Prima dintre acestea este la începutul postului şi poartă denumirea de Miercurea cenuşii.
A doua zi marcată de un post negru, de abstinenţă totală, la catolici, este Vinerea Mare, ultima din Săptămâna Patimilor, în care Mântuitorul a murit pe cruce. Însă nici în aceste două zile credincioşii nu trebuie să-şi forţeze limitele rezistenţei fizice la foame, preoţii catoilci explicând că postul presupune abstinenţa de la carne, dar cel mai mult cade accentul pe ideea de „post interior”, de spovedanie şi întoarcerea la credinţă. În timpul postului se organizează zilnic liturghii la biserici, oamenii sunt chemaţi să se spovedească, iar în fiecare miercuri, vineri şi duminică se organizează Calea Sfintei Cruci înaintea liturghiei.
De partea cealaltă, postul ortodox este mult mai strict din punct de vedere alimentar. Creştinii ortodocşi nu au dezlegare nici la untdelemn decât în anumite zile, iar postul conţine dezlegare la peşte în ziua de Bunăvestire şi de Florii, în a şasea duminică a postului, atunci când vor fi praznice mari. Postul se termină după Duminica Floriilor, ca apoi să înceapă o nouă săptămână de post aspru, care marchează Săptămâna Patimilor.
