Caută 
Din 63 de clădiri cu risc seismic, au venit bani pentru 6 şi în final s-au expertizat două
3 MIN
Un candidat la Primăria Iaşi a acuzat instituţia că nu a făcut nimic pentru expertizarea şi consolidarea imobilelor care n-ar rezista unui seism puternic. În replică, Municipalitatea aminteşte de expertizele făcute pentru două blocuri. Ca o ironie, Consiliul Judeţean a semnat anul trecut un contract cu Ministerul Dezvoltării Regionale pentru lucrări de consolidare la 6 blocuri, dar finanţarea s-a limitat la doar 1,2 milioane de lei.
În Iaşi sunt 408 clădiri cu diferite grade de risc seismic, dintre care 63 sunt în categoria celor mai expuse la prăbuşire în cazul producerii unui cutremur puternic.
„La un cutremur de magnitudinea celui din 1977 (7,2 grade pe scara Richter, n.r.), 27.000 de ieşeni care locuiesc în aceste imobile cu risc seismic sunt în pericol să devină victime. Din păcate, Iaşul ocupă locul al doilea, după Bucureşti, după numărul de clădiri expertizate tehnic cu risc de avarii sau prăbuşire în cazul unui seism major“, a avertizat ieri deputatul Marius Bodea.
El a prezentat lista celor 408 clădiri „şubrede“ întocmită de către municipalitatea ieşeană, rezultată în urma expertizelor făcute în anii ’90, precum şi în 2001, 2010, 2013 şi 2015.
„În realitate, numărul este mult mai mare“, a adăugat Bodea, enumerând zonele unde sunt concentrate aceste construcţii – cartierele Cantemir, Socola, Primăverii, Tătăraşi şi Copou.
„Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât la parterul unor astfel de clădiri încă mai funcţionează cluburi, baruri, restaurante, unde vin în fiecare zi zeci de persoane, deşi legea teoretic interzice acest lucru“, a spus liderul liberal.
Deputatul ieşean, care este şi candidatul PNL la Primăria Iaşi, a reproşat acestei instituţii că nu a consolidat niciunul dintre imobilele cu risc seismic.
„Mai mult, în ultimii 4 ani, de când este primar dl. Mihai Chirica, s-au alocat 0 lei pentru expertizarea şi consolidarea acestor clădiri şi tot 0 lei au fost accesaţi de la Ministerul Dezvoltării Regionale, care derulează un program pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic“, a susţinut liberalul.
Ca soluţii, el a spus că, la următorul proiect de rectificare bugetară, va solicita alocarea de fonduri pentru actualizarea expertizei şi realizarea proiectului tehnic pentru cele 63 de blocuri din prima categorie de risc seismic.
Mai departe, „din 2020, când vom prelua Primăria, vom demara cel mai mare program naţional de consolidare a imobilelor cu risc seismic“.
Primăria invocă două din cele şase blocuri apărute pe lista MDRAP
În replică, conducerea Municipalităţii susţine că nu e decât „un nou demers de tip «fake news» al deputatului Marius Bodea“. Un comunicat primit la redacţie precizează că şeful filialei judeţene a PNL Iaşi a adresat în ultimii trei ani tot atâtea întrebări ministerului menţionat pe subiectul imobilelor clasate în cele cinci categorii de risc seismic.
Răspunsul Primăriei aminteşte de cele două expertize recepţionate în primăvară pentru două blocuri situate pe Şoseaua Naţională între bd. Cantemir şi Podul de Piatră, respectiv cele situate la numerele 182 şi 184. Lucrările de consolidare pentru fiecare au fost estimate la aproape 11,2 milioane de lei.
O mână de ajutor de la CJ
Amintim că, în urmă cu exact un an, Consiliul Judeţean a anunţat semnarea unui contract cu MDRAP pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de reabilitare a şase blocuri de patru etaje construite la începutul anilor ’60, încadrate în clasa I de risc seismic. Toate sunt situate pe Şoseaua Naţională, iar două – cele mai mari, cu câte 90 de apartamente – sunt cele menţionate în replica Primăriei. Anul trecut, MDRAP a alocat 1,2 milioane de lei pentru proiectarea lucrărilor, dar anul acesta nu a mai fost anunţat niciun leu.
