Diplomația secundară de la Kremlin: Putin semnalează prin intermediari că ar accepta să oprească focul în Ucraina, dacă ar putea să anunțe că a câștigat războiul. La ce pretenții ar fi renunțat

Încurajat de contraofensiva eșuată a Ucrainei și de sprijinul occidental în scădere, Putin spune că obiectivele de război ale Rusiei nu s-au schimbat. Adresându-se marți generalilor săi, el s-a lăudat că Ucraina este atât de asediată încât trupele invadatoare ale Rusiei fac „ceea ce vrem noi”.

„Nu vom renunța la ceea ce este al nostru”, a promis el, adăugând disprețuitor: „Dacă vor să negocieze, lăsați-i să negocieze”.

Dar, într-un recent impuls de diplomație pe canale secundare, Putin a transmis un mesaj diferit: El este gata să facă o înțelegere, transmit jurnaliștii americani.

Putin a semnalat prin intermediari, cel puțin din septembrie, că este deschis la o încetare a focului care îngheață luptele de-a lungul liniilor actuale, departe de ambițiile sale de a domina Ucraina, spun doi foști oficiali ruși de rang înalt apropiați de Kremlin și oficiali americani și internaționali care au primit mesajul de la trimișii lui Putin.

De fapt, Putin a trimis, de asemenea, sondaje pentru un acord de încetare a focului cu un an mai devreme, în toamna anului 2022, potrivit oficialilor americani citați de New York Times. Acea deschidere discretă, care nu a fost raportată anterior, a venit după ce Ucraina a învins armata rusă în nord-estul țării. Putin a indicat că este mulțumit de teritoriul capturat de Rusia și că este pregătit pentru un armistițiu, au spus aceștia.

”Interesul repetat al lui Putin pentru o încetare a focului este un exemplu al modului în care oportunismul și improvizația au definit abordarea sa față de război în spatele ușilor închise. Zeci de interviuri cu ruși care îl cunosc de mult timp și cu oficiali internaționali care au o înțelegere a mecanismelor interne ale Kremlinului arată un lider care manevrează pentru a reduce riscurile și pentru a-și menține deschise opțiunile într-un război care a durat mai mult decât se aștepta. În timp ce desfășoară o retorică publică înflăcărată, domnul Putin telegrafiază în privat o dorință de a declara victoria și de a merge mai departe”, mai arată jurnaliștii.

Nu există nicio dovadă că liderii Ucrainei, care s-au angajat să își recupereze tot teritoriul, vor accepta un astfel de acord. Unii oficiali americani spun că ar putea fi o încercare familiară a Kremlinului de inducere în eroare și că nu reflectă o voință reală a lui Putin de a face un compromis. Foștii oficiali ruși adaugă că Putin s-ar putea foarte bine să se răzgândească din nou dacă forțele rusești vor lua avânt, mai arată publicația americană.

”În ultimele 16 luni, domnul Putin a înghițit multiple umilințe – retrageri jenante, o revoltă a unui lider de război cândva prieten – înainte de a ajunge la starea actuală de încredere relaxată. În tot acest timp, el a purtat un război care a ucis sau mutilat sute de mii de oameni, prezentând în același timp contradicții care au devenit mărci distinctive ale domniei sale. În timp ce este obsedat de performanța Rusiei pe câmpul de luptă și de ceea ce el consideră a fi misiunea sa istorică de a recuceri „pământurile rusești originale”, el a fost dornic ca majoritatea rușilor să își continue viața normală. În timp ce pregătește Rusia pentru ani de război, el încearcă în mod discret să arate clar că este pregătit să pună capăt acestuia”, mai transmite New York Times.
„El este într-adevăr dispus să se oprească la pozițiile actuale”, a declarat unul dintre foștii oficiali ruși de rang înalt pentru The New York Times, transmițând un mesaj pe care, potrivit acestuia, Kremlinul îl transmite în mod discret. Fostul oficial a adăugat: „Nu este dispus să se retragă niciun metru”.

Putin vede o confluență de factori care creează un moment oportun pentru un acord: un câmp de luptă care pare blocat într-un impas, consecințele ofensivei dezamăgitoare din Ucraina, sprijinul său în scădere în Occident și, din octombrie, distragerea atenției de către războiul din Gaza. Oficialii au vorbit sub rezerva anonimatului, la fel ca și alții intervievați pentru analiza NYT din cauza naturii sensibile a propunerilor de pe canale secundare.

Răspunzând la întrebări scrise după ce a refuzat o cerere de interviu, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri S. Peskov, a declarat într-un mesaj vocal că „сonceptual, aceste teze pe care le-ați prezentat, sunt incorecte”. Întrebat dacă Rusia este pregătită pentru o încetare a focului la actualele linii de luptă, el a subliniat comentariile recente ale președintelui; Putin a declarat luna aceasta că obiectivele de război ale Rusiei nu s-au schimbat.

„Putin este, într-adevăr, pregătit pentru discuții și a spus acest lucru”, a spus Peskov pentru NYT. „Rusia continuă să fie pregătită, dar exclusiv pentru atingerea propriilor obiective”.

Ucraina a adunat sprijin pentru propria sa formulă de pace, care cere Moscovei să predea tot teritoriul ucrainean capturat și să plătească daune. Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că nu a văzut niciun semn că Rusia ar vrea să negocieze.

„Vedem doar o dorință nerușinată de a ucide”, a spus el.

Discuții timpurii

Putin a explorat pentru prima dată discuțiile de pace în primele săptămâni ale războiului, dar acestea s-au destrămat după ce au ieșit la iveală atrocitățile comise de Rusia în Ucraina. Apoi, în toamna anului 2022, după retragerea jenantă a Rusiei din nord-estul Ucrainei, Putin a trimis din nou mesaje Kievului și Occidentului că ar fi deschis la un acord pentru înghețarea luptelor, spun oficialii americani.

Unii dintre susținătorii Ucrainei, cum ar fi generalul Mark A. Milley, pe atunci președinte al Statului Major Întrunit, au încurajat Kievul să negocieze, deoarece Ucraina obținuse pe câmpul de luptă atât cât se putea aștepta în mod rezonabil. Dar alți oficiali americani de rang înalt au considerat că era prea devreme pentru discuții. Iar  Zelenski a promis că va continua să lupte până când întreaga țară va fi eliberată din ghearele Rusiei.

Putin a spus foarte puțin în public despre război, alimentând întrebările cu privire la planurile și motivațiile sale. În privat, însă, Putin și-a îmbrățișat rolul de comandant-șef cu o determinare aproape mesianică în aceste luni, susțin persoanele apropiate Kremlinului, citate de NYT. Unul dintre ei a declarat în februarie anul trecut că președintele a ținut două videoconferințe pe zi cu oficiali militari care îl informau cu privire la detaliile mișcărilor de pe câmpul de luptă.

„Oamenii vor să-i spună doar vești bune, iar acestea nu sunt prea multe”, a spus persoana respectivă. „Așa că trebuie să minți”.

Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării, a precizat în cadrul unei întâlniri private la începutul acestui an că, în ciuda eșecurilor sale, Putin era hotărât să continue să lupte. Potrivit oficialului internațional de rang înalt, care a fost prezent, Șoigu a prezentat statistici care arată avantajul Rusiei în ceea ce privește tancurile și avioanele de război și planurile sale de a crește producția de apărare. El s-a lăudat că Rusia ar putea mobiliza până la 25 de milioane de oameni, și-a amintit oficialul.

„Pentru Putin, este vorba despre Rusia versus SUA și Occident”, a declarat oficialul după întâlnire. „Putin nu-și poate permite să dea înapoi”.

Puncte de cotitură

În timp ce Ucraina și-a lansat contraofensiva mult așteptată în iunie, Putin a părut tensionat, nerăbdător să primească informații actualizate despre câmpul de luptă, au declarat persoane apropiate Kremlinului. În public, Putin a devenit un comentator în direct al luptei, dornic să revendice succese treptate.

„Inamicul încearcă să atace”, a declarat Putin pe scena Forumului său economic internațional de la Sankt Petersburg pe 16 iunie, descriind o bătălie care se desfășoară „chiar acum”. „Cred că forțele armate ale Ucrainei nu au nicio șansă”.

În aceeași zi, o delegație de lideri africani a sosit la Kiev în speranța de a intermedia pacea. La un moment dat, oficialii ucraineni i-au băgat de urgență într-un adăpost, avertizându-i de un atac. A doua zi, la Sankt Petersburg, președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, l-a întrebat pe Putin dacă într-adevăr a bombardat capitala ucraineană în timp ce liderii africani se aflau acolo.

Mai mult, pe g4media