Dar răcelile, virozele şi gripele nu le faci doar pentru că afară e frig, arată experţii de la Asociaţia Americană a Inimii (American Heart Association). „Este multifactorial. Nu te îmbolnăveşti doar pentru că e vremea rece”, a spus Dr. Virginia Banks, de la Northeast Ohio Infectious Disease Associates, din Youngstown, SUA. „Există o mulţime de variabile”, care contribuie la asta, a explicat ea.

De ce şi cum faci gripă, viroze, răceli

În primul rând, virusurile pot supravieţui şi se pot reproduce mai uşor în aerul rece şi uscat al iernii. În plus, vremea rece ţine oamenii la adăpost, iar virusurile se pot răspândi mai uşor în spaţii închise. Şi, deşi cercetările de laborator sugerează că temperaturile scăzute pot face celulele imune mai puţin eficiente, a spus Banks, în cele din urmă, virusurile – nu vremea rece – sunt cele care te îmbolnăvesc. În timp ce multe virusuri respiratorii diferite pot provoca răceala comună, rinovirusurile sunt cel mai frecvent declanşator pentru aceste episoade, potrivit Centrului american pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC).

Rinovirusurile pot provoca, de asemenea, atacuri de astm şi au fost legate de infecţii ale sinusurilor şi ale urechii. Majoritatea variantelor de rinovirusuri se reproduc mai uşor în pasajele nazale, unde temperatura este de obicei de aproximativ 32,7 – 35 de grade Celsius, mai mică decât temperatura corpului de 37 de grade Celsius. „Virusurile tind să pătrundă în corp prin căile nazale, iar temperatura mai scăzută se pretează la replicarea lor”, a spus Banks. Virusurile gripale şi coronavirusul care produce COVID-19 pot pătrunde şi ele în organism prin nas. Conform CDC, activitatea gripală pentru sezonul 2020-2021 a fost „neobişnuit de scăzută”, iar o probabilă explicaţie ar fi aceea că măsurile care împiedică răspândirea coronavirusului au avut acelaşi efect şi asupra virusurilor gripale.

Pentru a evita îmbolnăvirea în această iarnă, Banks a spus aceste măsuri – purtarea măştilor, în special în interior, distanţare socială, statul acasă şi spălarea mâinilor – oferă un element important de protecţie. Şi ea a îndemnat oamenii să-şi facă vaccinurile împotriva gripei şi a COVID. Alte sfaturi pentru a menţine sistemul imunitar puternic includ exerciţiile fizice, o dietă sănătoasă şi somnul suficient. De asemenea, aceasta le recomandă celor care nu au mai făcut demult un control la doctor, din cauza pandemiei, să facă o vizită medicului de familie, pentru că virusurile nu sunt singura problemă de sănătate la care oamenii ar trebui să se gândească în această iarnă.

Bolile cardiovasculare, mai periculoase iarna

Unele cercetări arată o asociere între temperaturile joase şi efecte negative asupra sănătăţii cardiovasculare. De exemplu, un studiu din 2018 din Suedia, publicat în JAMA Cardiology, a constatat că mai multe atacuri de cord au avut loc în zilele cu temperaturi scăzute ale aerului, presiune scăzută a aerului, vântul cu o viteză mai mare şi în cele în care soarele s-a arătat mai puţin. Un studiu din 2016 din Journal of Stroke and Cerebrovascular Diseases a constatat că temperaturi medii mai scăzute ale aerului şi variaţii mai mari de temperatură pe parcursul a 24 de ore au fost asociate cu o creştere a numărului de spitalizări pentru accident vascular cerebral.

”Este demonstrat faptul că riscul de infarct miocardic creşte cu 2% pentru fiecare scădere cu un grad Celsius a temperaturii exterioare sub zero grade. Acest lucru este rezultatul constricţiei vaselor de sânge, creşterii tensiunii arteriale şi a tulburărilor circulatorii. Temperaturile extrem de scăzute duc de fiecare dată la creşterea numărului şi gravităţii cazurilor de angină pectorală, hipertensiune arterială şi infarct miocardic. Asocierea vântului şi a umezelii reprezintă un risc suplimentar, pentru că temperatura resimţită de organism în astfel de condiţii este mai mică decât cea indicată de termometre. Sunt tot mai frecvente cazurile apărute la bărbaţi tineri, aparent sănătoşi. Cei mai afectaţi de temperaturile de infact sunt bărbaţii de 40- 50 ani sedentari, care fac efort fizic în frig – curăţă maşina sau strada de zăpadă, la primele ore ale dimineţii”, a mai adăugat dr. Ciuhodaru. O observaţie identică vine şi din partea Theresei Beckie, profesor la Colegiul de Nursing şi Colegiul de Medicină Cardiologică de la Universitatea South Florida din Tampa, care i-a îndemnat pe cei diagnosticaţi cu boli de inimă să fie deosebit de precauţi la frig.

„Un exemplu foarte bun este că au existat mai multe studii despre indivizi sedentari care dădeau zăpadă după o ninsoare abundentă”, a spus Beckie. „Aceşti războinici de weekend, dacă au boală cardiacă ischemică, au riscul de a precipita un atac de cord”. Efortul brusc stimulează adrenalina şi un răspuns la stres în organism care poate creşte ritmul cardiac, a spus Beckie. „Deci, da, există un risc, dar nu se datorează atât frigului, ci activităţii fizice bruşte de a-ţi ţine respiraţia, de a da zăpada şi de a crea brusc stres asupra inimii”. Este încă important să rămâi activ iarna, deşi prof. Beckie a spus că oamenii ar trebui să fie atenţi la starea lor fizică înainte de a se arunca direct într-o activitate prea obositoare. De exemplu, cineva care nu este la fel de activ ar trebui să ia pauze în timp ce curăţa zăpadă de pe alee sau să plătească pe cineva mai în formă să facă asta. „Aclimatizarea este totul”, a spus Beckie. „Doar luaţi lucrurile încet”, a conchis ea.